{"id":40,"date":"2024-04-01T07:40:29","date_gmt":"2024-04-01T07:40:29","guid":{"rendered":"https:\/\/niramart.com\/revista-magazine\/afirmare-prin-conservarea-valorilor-artstice-teatrale-traditionale-de-otilia-huzum\/"},"modified":"2024-04-01T07:40:29","modified_gmt":"2024-04-01T07:40:29","slug":"afirmare-prin-conservarea-valorilor-artstice-teatrale-traditionale-de-otilia-huzum","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/niramart.com\/revista-magazine\/afirmare-prin-conservarea-valorilor-artstice-teatrale-traditionale\/","title":{"rendered":"AFIRMARE PRIN CONSERVAREA VALORILOR ARTSTICE TEATRALE TRADI\u0162IONALE de Otilia Huzum"},"content":{"rendered":"
\n
\n
\n
\n
\n

AFIRMARE PRIN CONSERVAREA VALORILOR ARTSTICE TEATRALE TRADI\u0162IONALE de Otilia Huzum<\/a><\/h1>\n<\/div>\n
Jan<\/span> 26<\/span>2016<\/span><\/div>\n<\/header>\n

 <\/span> <\/span><\/p>\n

\n
\n

\u00cen sus\u0163inerea referatului pornesc de la definirea no\u0163iunii de turism ,,Activitate ce are caracter recreativ sau sportiv, const\u00e2nd \u00een parcurgerea pe jos sau cu diferite mijloace de transport specifice a unor distan\u0163e pentru vizitarea unor regiuni pitore\u015fti, localit\u0103\u0163i, obiective economice, istorice, culturale etc. Fenomen socio-economic de masa care cuprinde rela\u0163iile \u015fi activit\u0103\u0163ile care au loc \u00een cadrul unei \u0163\u0103ri \u015fi \u00een circuitul valorilor materiale \u015fi spirituale dintre \u0163\u0103ri \u00een procesul utiliz\u0103rii timpului liber.\u201d Defini\u0163ia are un con\u0163inut vast \u015fi propune abordarea temei din perspectiva tuturor domeniilor de activitate care pot reprezenta, la un moment dat, o posibil\u0103 zon\u0103 de atractie, de schimb de experien\u0163\u0103, de cunoa\u015fte, de valorificare \u015fi de promovare a tradi\u0163iilor \u00eentr-un cadru organizat. Turismul se poate \u00eenscrie, f\u0103r\u0103 nici un alt comentariu, \u00een portofoliul de prezentare al unei \u0163\u0103ri, regiuni sau comunit\u0103\u0163i, care dore\u015fte promovarea unor valori \u015fi a unui mod de via\u0163\u0103 cu toate caracteristicile \u015fi particularit\u0103\u0163ile existente ce \u00eel compun.<\/p>\n

Eviden\u0163ierea importan\u0163ei fenomenului cultural \u00een circuitul turistic, prin intermediul reprezenta\u0163iilor teatrale populare, devine axul fundamental al studiului de fa\u0163\u0103, c\u0103ci reziten\u0163a \u015fi afirmarea prin cultur\u0103 constituie reper \u00een vederea cunoa\u015fterii \u015fi definirii ca entitate na\u0163ional\u0103; folclorul rom\u00e2nesc, fiind astfel, fundament de cultur\u0103 \u015fi civiliza\u0163ie, resurs\u0103 peren\u0103 inepuizabil\u0103 pentru teatrul modern al zilelor noatre. Omul nu poate apar\u0163ine locului, el este un mesager al propriei evolu\u0163ii \u00een timp \u015fi spa\u0163iu, c\u0103ci prin natura existen\u0163ei lui ne dezv\u0103luie disponibilitatea sa c\u0103tre aventura cunoa\u015fterii. A \u015fti<\/em><\/strong> \u00eenseamn\u0103 a descoperi, iar noul se transform\u0103 \u00eentr-un bun colectiv, care-\u015fi cere dreptul de a r\u0103m\u00e2ne, fiin\u0163a uman\u0103 devenind \u00een acest mod – purt\u0103tor de civiliza\u0163ie<\/em><\/strong>. Putem concluziona c\u0103, nimeni nu porne\u015fte \u00een cercetare de la propria sa g\u00e2ndire, fiecare se raporteaz\u0103 necontenit la resursele oferite de \u00eenainta\u015fii s\u0103i, \u00eempletind astfel tradi\u0163ionalismul cu modernismul, pastr\u00e2nd o leg\u0103tur\u0103 de net\u0103g\u0103duit \u00eentre vechi \u015fi nou.<\/p>\n

Primele forme de exprimare artistic\u0103 nu aveau o schi\u0163\u0103 a g\u00e2ndului, dinainte \u015ftiut\u0103 \u015fi, datorit\u0103 acestui fapt, reprezenta\u0163iile au fost considerate, de marele regizor \u015fi om de teatru Peter Brook, sacre;<\/em> adic\u0103 ,,anti-foste, anti\u2013tradi\u0163ionale, anti\u2013preten\u0163ie\u201d[1]<\/a>, av\u00e2nd valoarea originalit\u0103\u0163ii, a lucrului ap\u0103rut pentru prima dat\u0103. Se \u015ftie c\u0103 diferitelor tipuri sociale, le corespund mentalit\u0103\u0163i diferite. Civilizatul<\/em><\/strong> g\u00e2nde\u015fte prin concepte, el abstractizeaz\u0103 realitatea \u015fi o calculeaz\u0103, pe c\u00e2nd primitivul<\/em><\/strong> are o legatur\u0103 intim\u0103 cu materia, pe care o simte \u015fi o \u00een\u0163elege. Pentru p\u0103strarea unei leg\u0103turi trainice cu realitatea, Peter Brook recomand\u0103 \u00eentoarcerea la primitivism<\/em><\/strong>, adic\u0103 la o form\u0103 \u00een care g\u00e2ndirea analitic\u0103 nu este prioritar\u0103. Astfel, ne trimite c\u0103tre c\u0103utarea unor exprim\u0103ri credibile, a unor mesaje lipsite de judec\u0103\u0163i filozofice \u015fi reci emanate de o minte programatoare. Prin trimiterea la arhetipuri, la mitologie \u015fi la tradi\u0163ia social\u0103, regizorul nu sugereaz\u0103 implicit o invita\u0163ie la copiere, ci indic\u0103 un reper, un ajutor spre o \u00een\u0163elegere profund\u0103, spre g\u0103sirea \u015fi descoperirea unor tr\u0103s\u0103turi generale ale prototipului ce urmeaz\u0103 a fi interpretat; pot concluziona c\u0103 oricare ar fi domeniul studiat, \u00eentoarcerea la origini \u015fi p\u0103strarea lor nealterat\u0103 este o necesitate absolut\u0103.<\/p>\n

Din punct de vedere cultural, manifest\u0103rile artistice teatrale populare rom\u00e2ne\u015fti, precum evenimentele ce marcheaz\u0103 sf\u00e2r\u015fitul unui an, pot aduce un surplus de interes \u015fi pot reprezenta, totodat\u0103, o bogat\u0103 surs\u0103 \u00een vederea unei oferte turistice c\u00e2t mai atr\u0103g\u0103toare. Faptul c\u0103 tradi\u0163iile se respect\u0103 \u015fi ast\u0103zi \u015fi se trasmit din genera\u0163ie \u00een genera\u0163ie, demonstreaz\u0103 caracteristicile, particularit\u0103\u0163ile \u015fi modul \u00een care poporul rom\u00e2n s-a manifestat de-a lungul vremii ca o individualitate. Obiceiurile legate de s\u0103rb\u0103tori fac parte din cultura tradi\u0163ional\u0103 a neamului nostru exprim\u00e2nd \u00een\u0163elepciunea sa popular\u0103 \u015fi cuprinz\u00e2d, \u00een consisten\u0163a lor, esen\u0163e ale bog\u0103\u0163iei noastre spirituale. Cele mai r\u0103sp\u00e2ndite \u015fi mai fastuoase s-au dovedit a fi cele legate de marele Praznic al Cr\u0103ciunului \u015fi de s\u0103rb\u0103torirea Anului Nou; Craciunul deschiz\u00e2nd ciclul celor 12 zile ale sarb\u0103torilor Anului Nou, c\u00e2nd se practic\u0103 obiceiul de a colinda, de a merge din cas\u0103 \u00een cas\u0103 cu diferite ur\u0103ri. Repertoriul tradi\u0163ional al obiceiurilor \u015fi tradi\u0163iilor rom\u00e2ne\u015fti este vast. Cuprinde pe l\u00e2ng\u0103 colindele propriu-zise – c\u00e2ntece de stea, vifleemul, plugu\u015forul, sorcova, vasilica, jocuri cu m\u0103\u015fti (\u0163urca, cerbul, brezaia), teatrul popular, dansuri (c\u0103lu\u0163ii, c\u0103lu\u015ferii) – \u015fi o seam\u0103 de datini, practici, supersti\u0163ii, ziceri, sfaturi, cu originea \u00een credin\u0163e \u015fi mituri str\u0103vechi sau cre\u015ftine. Aceste resurse artistice se pot concretiza, \u00eentr-un mod organizat, sub form\u0103 de spectacole \u015fi pot \u00eentregi al\u0103turi de mini-excursii, de vizite la diferite monumente \u015fi edificii istorice, etc. un program turistic de un real interes. Atractivitatea, oferta \u015fi organizarea<\/em><\/strong> sunt trei elemente fundamentale \u00een sus\u0163inerea unei reu\u015fite. \u015etiin\u0163a \u00eembin\u0103rii momentelor de comunicare a unui bagaj informa\u0163ional consistent viz\u00e2nd zona vizitat\u0103 cu contemplarea peisajelor, al\u0103turarea unor serate tradi\u0163ionale cu reprezenta\u0163ii artistice teatrale folclorice \u015fi nu numai, (muzic\u0103, diverse \u00eendeletniciri tradi\u0163ionale\u2026) ofer\u0103 posibilitatea turi\u015ftilor de a se integra, pre\u0163 de c\u00e2teva ore, \u00eentr-o atmosfer\u0103 pitoreasc\u0103 \u00eenc\u0103rcat\u0103 de valori auten\u0163ice autohtone. O provocare mult mai mare poate fi implicarea turi\u015ftilor \u00een programele artistice, fiind totdat\u0103 spectatori (doar s\u0103 asiste \u015fi s\u0103 petreac\u0103) \u015fi participan\u0163i (unde invita\u0163ii sunt pofti\u0163i s\u0103 participe efectiv la toate preg\u0103tirile tradi\u0163ionale care au loc \u00eentr-o gospod\u0103rie autohton\u0103, cum ar fi t\u0103iatul porcului din ziua de Ignat, la prepararea lui, la preg\u0103titul colacilor \u015fi a cozonacilor, la slujba religioas\u0103 \u015fi bine\u00een\u0163eles la tot spectacolul oferit de formele de teatru popular desf\u0103\u015furate \u00een perioada respectiv\u0103). \u00centreaga perioad\u0103 constituie un adev\u0103rat spectacol regizat, unde fiecare moment \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 o poveste, ac\u0163iunea se succede dup\u0103 o logic\u0103 bine stabilit\u0103, pentru reprezenta\u0163ii se fac repeti\u0163ii, iar interpre\u0163ii \u00ee\u015fi cunosc bine rolurile. Momentele \u00een sine se pot desf\u0103\u015fura individual, dar se pot \u015fi constitui \u00eentr-un spectacol prezentat pe o scen\u0103. \u00cencepem cu Ajunul Craciunului, c\u00e2nd pe \u00eenserate, \u00een toate satele \u015fi ora\u015fele din \u0163ar\u0103 \u00eencepe colindatul. Colindele \u015fi c\u00e2ntecele de stea poart\u0103 deopotriv\u0103 un mesaj profetic. Oamenii \u00eembr\u0103ca\u0163i \u00een costume populare sau \u00een costume albe ornate cu panglici multicolore, uneori av\u00e2nd coifuri asemeni magilor cu numele personajelor biblice, merg dup\u0103 steaua c\u0103l\u0103uzitoare pentru a vesti Na\u015fterea Domnului. Odat\u0103 ajun\u015fi la casa gazdei, c\u00e2ntau la poart\u0103, la fereastr\u0103, la u\u015f\u0103, \u00een cas\u0103 \u015fi \u00een fa\u0163a icoanei, iar pentru straduin\u0163a lor erau r\u0103spl\u0103ti\u0163i cu colaci, bani, mere nuci, \u00een unele p\u0103r\u0163i chiar cu carne de porc. Un alt obicei foarte cunoscut este \u00eempodobirea pomului de Cr\u0103ciun, a bradului ve\u015fnic verde simboliz\u00e2nd via\u0163a. Pe 24 decembrie este Ajunul Craciunului, iar obiceiurile specifice acestei zile sunt de natur\u0103 religioas\u0103. Din diminea\u0163a acestei zile p\u00e2n\u0103 spre miezul nop\u0163ii, cete de copii merg cu “Mo\u015f Ajun sau Ajunul”- text augural scurt care anun\u0163\u0103 venirea colindatorilor. Tot \u00een aceast\u0103 noapte, Mos Craciun vine la copii \u015fi le pune cadouri sub brad. Nimeni nu \u015ftie cu siguran\u0163\u0103, cum ajunge Mo\u015ful \u00een casele oamenilor. Pove\u015ftile \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 nota de mister. Unii copii cred c\u0103 intr\u0103 pe fereastr\u0103, al\u0163ii cred c\u0103 o baghet\u0103 fermecat\u0103 \u00eel ajut\u0103 s\u0103 se fac\u0103 mic \u015fi s\u0103 patrund\u0103 prin gaura cheii, iar altii, mai cosmopoli\u0163i, consider\u0103 c\u0103 Mo\u015ful vine pe hornul casei. Povestea continu\u0103 cu alte obiceiuri precum: capra, turca, ursul, brezaia, plugu\u015forul, v\u0103l\u0103retul, sem\u0103natul, unde diversitatea \u015fi originalitatea interpre\u0163\u0103rilor populare se \u00eembin\u0103 \u015fi se integreaz\u0103 armonios cu atmosfera de s\u0103rb\u0103toare.<\/p>\n

Pentru a st\u00e2rni interesul turistului, care dore\u015fte s\u0103 cunoasc\u0103, \u00eentr-un mod mai profund, o latur\u0103 sensibil\u0103 a poporului rom\u00e2n \u015fi preocup\u0103rile lui artistice, propunerile nu se limiteaz\u0103 doar la un singur aspect spectaculos prezentat anterior, c\u0103ci fiin\u0163a uman\u0103, \u00een evolu\u0163ia sa, \u015fi-a diversificat preocup\u0103rile invent\u00e2nd \u015fi dezv\u0103luind numeroasele sale resurse creative. Cercetarea \u00een vederea cunoa\u015fterii \u015fi transpunerii realit\u0103\u0163ii obiective \u00een spa\u0163iu scenic cap\u0103t\u0103 valoare de experiment; interpretul caut\u0103 noi forme de exprimare artistic\u0103. Astfel apar atelierele de crea\u0163ie unde actorii sunt preocupa\u0163i \u00een studiul lor de o anumit\u0103 idee. Av\u00e2nd temelia, adic\u0103 preg\u0103tirea necesar\u0103, mediul de desf\u0103\u015furare \u015fi nevoia de exprimare, imagina\u0163ia creatoare materializeaz\u0103 \u00een practic\u0103, cu ajutorul procedeului de improviza\u0163ie, noi forme de comunicare, diverse tendin\u0163e \u015fi modalit\u0103\u0163i de exprimare teatral\u0103, la care sunt invita\u0163i s\u0103 participe \u015fi turi\u015ftii existen\u0163i (participare pasiv\u0103 \u2013 spectator, activ\u0103 \u2013 participant direct).<\/p>\n

Pentru fiecare genera\u0163ie de arti\u015fti ai lumii scenice, descoperirea \u015fi redescoperirea teatrului prin limbajul s\u0103u de origine, prin anatomia mijloacelor sale de expresie, este un lucru fundamental \u00een cunoa\u015fterea drumului ce trebuie parcurs c\u0103tre actul de crea\u0163ie. Exist\u0103 o pledoarie a lui Eugen Ionesco, deosebit de conving\u0103toare, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu ceea ce trebuie s\u0103 \u00een\u0163elegem prin \u00eentinerirea limbajului teatral. Dup\u0103 opinia sa, ,,Orice limbaj evolueaz\u0103, dar a evolua, a se re\u00eennoi nu \u00eenseamn\u0103 a se p\u0103r\u0103si \u015fi a deveni altceva, \u00eenseamn\u0103 a te reg\u0103si de fiecare dat\u0103, \u00een fiecare moment istoric. Se evolueaz\u0103 conform cu sine \u00eensu\u0163i. Limbajul de teatru nu poate fi niciodat\u0103 altceva dec\u00e2t limbajul de teatru. Plec\u00e2nd de la o metod\u0103 redescoperit\u0103 \u015fi de la un limbaj re\u00eent\u00e2lnit se pot l\u0103rgi frontierele realului cunoscut\u201d[2]<\/a>. Astfel, Eugen Ionesco acrediteaz\u0103 \u015fi ideea c\u0103 \u00eens\u0103\u015fi avangarda \u00een teatru (atunci c\u00e2nd nu e o metod\u0103) nu poate fi altceva dec\u00e2t o redescoperire instinctiv\u0103 a teatrului, o luare la cuno\u015ftin\u0163\u0103 a metodelor uitate care cer, \u00een fiecare clip\u0103, s\u0103 fie din nou redescoperite \u015fi \u00eentinerite. \u00cen diversitatea lor, operele de art\u0103, marile capodopere, se completeaz\u0103 unele pe altele, coexist\u0103, se confirm\u0103 \u00eentre ele, nu se anuleaz\u0103 \u015fi nu se exclud. ,,Eschil nu e anulat de Calderon, nici Shakespeare de Cehov, nici Kleist de n\u00f4-urile japoneze. \u2026adev\u0103rurile operelor de art\u0103 se sus\u0163in unele pe altele\u201d[3]<\/a>.<\/p>\n

Suntem convin\u015fi c\u0103 \u00een aceast\u0103 idee a descoperirii \u015fi, de fapt, a redescoperirii teatrului ca univers de crea\u0163ie \u015fi spiritualitate, trebuie c\u0103utat\u0103 \u00eentreaga substan\u0163\u0103 a cunoa\u015fterii \u015fi autocunoa\u015fterii \u00een arta spectacolului, at\u00e2t pentru artist c\u00e2t \u015fi pentru cel care, ca spectator, se simte fascinat \u015fi atras de reprezenta\u0163ia scenic\u0103. Drumul parcurs spre afirmare al unei individualit\u0103\u0163i creatoare, \u00een domeniul artei teatrale, este drumul unei mari descoperiri a artei ca produs al fiin\u0163ei umane, ca reac\u0163ie a omului la contactul cu lumea extern\u0103, reac\u0163ie izvor\u00e2t\u0103 din complexitatea vie\u0163ii sale interioare, din capacitatea sa de a-\u015fi mobiliza toate resursele suflete\u015fti pentru a primi \u015fi a transmite mesaje, \u00een scopul definirii identit\u0103\u0163ii sale, a individualit\u0103\u0163ii \u015fi personalit\u0103\u0163ii sale \u00een raport cu natura \u015fi existen\u0163a sa universal\u0103. Prin inteligen\u0163\u0103 \u015fi g\u00e2ndire, printr-o mare sensibilitate \u015fi sensibilizare a tuturor receptorilor prin care se produce contactul cu lumea exterioar\u0103 \u015fi cea interioar\u0103, omul descoper\u0103 miracole ale existen\u0163ei: frumosul \u00een natur\u0103 \u015fi \u00een crea\u0163ia artistic\u0103, nevoia \u015fi dorin\u0163a de contemplare a acestuia, binele, ordinea \u015fi echilibrul lucrurilor, nevoia de adev\u0103r, de dreptate, de dragoste, de sacrificiu, de iubire a semenilor, de solidaritate \u015fi \u00eemplinire a unor idealuri. Acela\u015fi om este \u00eens\u0103 tulburat de fapte \u015fi fenomene contrarii; partea ur\u00e2t\u0103 a lumii, alc\u0103tuit\u0103 din dezastre \u015fi violen\u0163\u0103, din minciun\u0103 \u015fi l\u0103comie, din egoism extrem, din lips\u0103 de orizont a unor semeni, din lipsa dorin\u0163ei lor de \u00eemplinire \u015fi autodep\u0103\u015fire.<\/p>\n

Descoperirea procesului de crea\u0163ie, descoperirea impulsului creativit\u0103\u0163ii, a disponibilit\u0103\u0163ilor noastre de a recreea o lume nou\u0103 prin cunoa\u015ftere, imagina\u0163ie \u015fi comunicare se definesc \u00een fiecare dintre noi ca fiind pasul hot\u0103r\u00e2tor de implicare \u00een amplul demers existen\u0163ial. Descoperind lumea, pas cu pas, \u00een amploarea, contradic\u0163iile \u015fi diversitatea ei, ne descoperim pe noi \u00een\u015fine \u00een fa\u0163a unor mari probleme c\u0103rora le c\u0103ut\u0103m solu\u0163ii de rezolvare \u015fi \u00een fa\u0163a unui num\u0103r infinit de \u00eentreb\u0103ri pentru care avem nevoie de r\u0103spunsuri. Descoperind lumea artei spectacolului, cunosc\u00e2nd-o tot mai profund \u015fi sim\u0163ind nevoia s\u0103 ne d\u0103ruim ei cu toat\u0103 fiin\u0163a noastr\u0103 \u00eenseamn\u0103 c\u0103 am ales un drum: drumul afirm\u0103rii \u015fi manifest\u0103rii noastre, prin toate \u00eensu\u015firile personalit\u0103\u0163ii, prin toate datele comportamentale, de g\u00e2ndire, talent, pasiune, caracter, capacitate de adaptare, voin\u0163\u0103, creativitate, \u00eencredere \u00een for\u0163ele proprii \u015fi puterea de sacrificiu, dorin\u0163\u0103 de \u00eemplinire \u015fi autodep\u0103\u015fire. Am sim\u0163it nevoia unei complet\u0103ri de acest gen, deoarece fiin\u0163a uman\u0103 reprezin\u0163\u0103, \u00een complexitatea ei, o inepuizabil\u0103 resurs\u0103 de afirmare, prin atitudini creatoare.<\/p>\n

Voi dezvolta \u00een continuare o alt\u0103 form\u0103 teatral\u0103 care poate fi de un real interes pentru zona turistic\u0103 \u2013 teatrul de anima\u0163ie<\/em><\/strong>. Deseori aceast\u0103 exprimare artistic\u0103 este asociat\u0103 cu v\u00e2rsta copil\u0103riei, f\u0103r\u0103 a se c\u0103uta \u00een profunzimea domeniului, f\u0103r\u0103 a \u00eendrepta aten\u0163ia asupra epocii de \u00eenceput, a procesului de genez\u0103, a surselor \u015fi a izvoarelor care i-au determinat apari\u0163ia. Dezbatearea este foarte ampl\u0103, dar voi \u00eencerca s\u0103 prezint sintetic doar c\u00e2teva aspecte legate de promovarea turismului prin intermediul Teatrul de<\/em><\/strong> p\u0103pu\u015fi – <\/em><\/strong>univers care sub multitudinea de m\u0103\u015fti, de p\u0103pu\u015fi, de umbre, de actori \u015fi de marionete apare cu scopul de a deslu\u015fi, \u00eentr-o lume artificial\u0103, o criz\u0103 cu neputin\u0163\u0103 de a fi rezolvat\u0103 \u00een lumea real\u0103. Lumea teatrului \u00eei ofer\u0103 omului, la toate v\u00e2rstele, momente de \u00eenc\u00e2ntare, de participare la joc, de bun\u0103 dispozi\u0163ie \u015fi relaxare, de evadare din constr\u00e2ngerile cotidianului concret, \u00eei ofer\u0103 clipe de compensare, fr\u00e2nturi cathartice de \u00een\u0103l\u0163are spiritual\u0103 \u015fi satisfac\u0163ii de neegalat. Teatrul de anima\u0163ie se adreseaz\u0103 omului de toate v\u00e2rstele, c\u0103ci masca impresioneaz\u0103 \u015fi fascineaz\u0103 publicul prin: haz, veselie, poezie; elementul ludic, compensator \u00een plan psihologic \u015fi ideal \u00een plan estetic, bogat \u00een simboluri \u015fi metafore este sufletul reprezenta\u0163iei \u00een arta de anima\u0163ie. Sub masca purit\u0103\u0163ii jocului nevinovat al p\u0103pu\u015fii se transmit mesaje politice, se contureaz\u0103 ironii, se eviden\u0163iaz\u0103 defecte \u015fi frustr\u0103ri\u2026\u015fi astfel se \u00eent\u00e2lnesc copil\u0103ria \u015fi v\u00e2rsta maturit\u0103\u0163ii, are loc lupta de a fi naiv \u00eentr-o lume care nu e naiv\u0103. \u00cent\u00e2lnim o dualitate unde fiecare artist, pe de o parte, \u00ee\u015fi recunoa\u015fte propriile sl\u0103biciuni, se reg\u0103se\u015fte \u00een jocul nevinovat al m\u0103\u015ftilor \u015fi caut\u0103 \u00een interoritatea fiin\u0163ei sale v\u00e2rsta nevinovat\u0103 a copil\u0103riei, dar, \u00een acela\u015fi timp, ca un analist critic stabile\u015fte detalii privitoare la natura sa uman\u0103, la comportamentul fa\u0163\u0103 de sine, fa\u0163\u0103 de societate \u015fi fa\u0163\u0103 de mediul \u00eenconjur\u0103tor din care parte integrant\u0103 este. Drumul artistului p\u0103pu\u015far spre exprimarea unei realit\u0103\u0163i, a unui adev\u0103r, a unui mesaj dramatic, trece prin poiana fermecat\u0103, \u00een care descoper\u0103 personaje suprarealiaste: z\u00e2ne, balauri, zmei \u015fi vr\u0103jitoare, c\u0103l\u0103tore\u015fte cu c\u0103ru\u0163a cu paia\u0163e \u00een care g\u0103sim la loc de cinste pe vesti\u0163ii Vasilache \u015fi M\u0103rioara sau P\u0103cal\u0103 \u015fi T\u00e2ndal\u0103, pe inegalabila Chiri\u0163a; personaje emblematice pentru teatrul popular rom\u00e2nesc, ce-\u015fi g\u0103sesc corespondent \u00een legendarele: Punch, Pollicinelles, Hanswurst, Kasperl, Petru\u015fka, Karag\u00f6z, Pierrot \u015fi-\u015fi continu\u0103 aventura pe uli\u0163\u0103 sau pe huidi\u0163\u0103 juc\u00e2nd p\u0103pu\u015file pe lada sprijinit\u0103 cu dou\u0103 scaune.<\/p>\n

L\u0103s\u00e2nd la o parte neajunsurile \u015fi dificult\u0103\u0163ile cu care se confrunt\u0103 \u015fi ast\u0103zi institu\u0163ia teatral\u0103, arta r\u0103m\u00e2ne o adev\u0103rat\u0103 desf\u0103tare \u00een plan estetic \u015fi spiritual. Promov\u00e2nd valorile umane intrinseci, cum oare s\u0103 nu devin\u0103 o component\u0103 esen\u0163ial\u0103, chiar vital\u0103, pentru \u00eentregirea no\u0163iunii de turism? Cum s\u0103 nu transform\u0103m teatrul de anima\u0163ie \u015fi teatrul tradi\u0163ional \u00eentr-un ambasador turistic al Rom\u00e2niei, al valorilor noastre tradi\u0163ionale, al entit\u0103\u0163ii \u015fi evolu\u0163iei noastre ca popor?<\/p>\n

[1]<\/a> Peter Brook, Spa\u0163iul gol<\/em>, traducere de Marin Popescu, Editura Unitext, Bucure\u015fti, 1997, pag.84<\/p>\n

[2]<\/a> Michaela Iordache-Tonitza, George Banu, Arta teatrului<\/em>, Editura Nemira, Bucure\u015fti, 2004, pag. 324<\/p>\n

[3]<\/a> Idem, pag. 325<\/p>\n

\n

BIBLIOGRAFIE<\/strong><\/p>\n

<\/strong><\/p>\n

Brook, Peter – Spa\u0163iul gol<\/em>, traducere de Marian Popescu, Editura Uni-text, Bucure\u015fti, 1997<\/p>\n

Cojar, Ion – O poetic\u0103 a artei actorului<\/em>, Editura Paidea, Bucure\u015fti, 1998<\/p>\n

D\u0103n\u0103il\u0103, Natalia – Magia lumii de spectacol, Editura Junimea, Ia\u015fi, 2003<\/p>\n

Tonitza-Iordache,<\/p>\n

Michaela, Banu, George – Arta teatrului,<\/em> Editura Nemira, Bucure\u015fti, 2004<\/p>\n

Vianu, Tudor – Scrieri despre teatru,<\/em> Editura Eminescu, Bucure\u015fti, 1977<\/p>\n

\n

Otilia Huzum <\/em><\/strong><\/p>\n

Universitatea de Vest, Timi\u015foara<\/em><\/strong><\/p>\n

articol revista Concept<\/em> vol. VI, nr. 1, Editura UNATC Press, Bucure\u015fti<\/strong><\/p>\n<\/div>\n

\n