{"id":199,"date":"2024-04-01T07:41:00","date_gmt":"2024-04-01T07:41:00","guid":{"rendered":"https:\/\/niramart.com\/revista-magazine\/realitate-si-totalitate-de-marian-victor-buciu\/"},"modified":"2024-04-01T07:41:00","modified_gmt":"2024-04-01T07:41:00","slug":"realitate-si-totalitate-de-marian-victor-buciu","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/niramart.com\/revista-magazine\/realitate-si-totalitate-de-marian-victor-buciu\/","title":{"rendered":"Realitate \u015fi totalitate de Marian Victor Buciu"},"content":{"rendered":"
\n
\n
\n
\n
\n

Realitate \u015fi totalitate de Marian Victor Buciu<\/a><\/h1>\n<\/div>\n
Aug<\/span> 15<\/span>2016<\/span><\/div>\n<\/header>\n

 <\/span> <\/span><\/p>\n

\n
\n

Un alt fel de profetism<\/h4>\n

De la o femeie, pe strad\u0103, \u00eentr-un loc obscur, anonimul personaj central (totodat\u0103 autor, narator) din Solenoid<\/em>-ul lui Mircea C\u0103rt\u0103rescu prime\u015fte o Biblie<\/em>. Semn c\u0103 este ales. Femeia, urm\u0103rit\u0103 de el, nu d\u0103ruie\u015fte cartea sf\u00e2nt\u0103 oricui. Dumnezeu este aspirat \u015fi chiar, iat\u0103, respirat: \u201erespira\u0163ia nu e dec\u00e2t b\u0103taia noastr\u0103 de aripi prin azurul dumnezeiesc al vie\u0163ii\u201d. Credin\u0163a este \u015fi ea necesar\u0103 ca aerul pentru respira\u0163ie \u00een voin\u0163a de a face, a crea. Credin\u0163a sigur\u0103 substituie voin\u0163a. De aceea, \u201erug\u0103ciunea \u015fi certitudinea sunt unul \u015fi-acela\u015fi lucru\u201d. M\u00e2ntuirea exist\u0103 de la \u201e\u00eenceputurile timpurilor\u201d \u015fi \u00een \u201ea patra dimensiune\u201d a realit\u0103\u0163ii, obsesiv c\u0103utat\u0103, \u00een voin\u0163a de evaziune din \u00eenchisoarea creierului ca creier, dac\u0103 nu este asimilat ochiului masculin sau uterului feminin.<\/p>\n

\u00cen Biblie<\/em> (Exodul<\/em>) \u00eel afl\u0103 pe Ba\u0163alael, cel \u00een\u0163elep\u0163it de Dumnezeu, \u00een chip cunosc\u0103tor \u015fi creator, \u201ec\u0103ruia Domnul \u00eei d\u0103duse un duh de inven\u0163ie \u015fi m\u0103iestrie \u015fi st\u0103p\u00e2nirea tuturor me\u015fte\u015fugurilor.\u201d \u00cengerii biblici apar pentru \u00eencercare \u015fi m\u00e2ntuire: \u00eengerul cu care se lupt\u0103 patriarhul Iacob, sau \u201e\u00eengerul ce l-a eliberat pe Pavel\u201d. Naratorul prime\u015fte \u015fi el \u00een vis vizita unui \u00eenger. \u00ce\u015fi aminte\u015fte versul \u201eorice \u00eenger e cumplit\u201d, transcris cu ghilimele, \u00eens\u0103 f\u0103r\u0103 numele poetului R. M. Rilke.<\/p>\n

Poate c\u0103 \u00een leg\u0103tur\u0103 cu pietrele la rinichi ale min\u0163ii<\/em>, la fel de obscure, sunt cele 12 pietre din sulul de piele, Urim \u015fi Tummim<\/em>, purtat ca pieptar de Marele Preot pe prin care se comunica cu Dumnezeu, prin aprinderea lor, cu un limbaj necunoscut. Citim \u00eentr-un loc o lung\u0103 list\u0103 cu \u201esfin\u0163i \u015fi ilumina\u0163i\u201d, \u00een fapt, de genii formatoare \u00een istorie, de la Hermes Trismegistos \u015fi Ba\u0163alael p\u00e2n\u0103 la regizorul Fellini, ca atare extrem de eteroclit\u0103 \u015fi provocatoare. Salvador Dal\u00ed, absent din list\u0103, nu lipse\u015fte, \u00eens\u0103, din Solenoid<\/em>, deodat\u0103 cu \u201eSf. Anton cu pateticul s\u0103u crucifix\u201d.<\/p>\n

T\u0103g\u0103duirea miracolului este pus\u0103 la mare \u00eendoial\u0103. \u201eCine spunea c\u0103 nu sunt posibile miracolele pe p\u0103m\u00e2nt?\u201d O voce \u00eei cere naratorului s\u0103 nu dezv\u0103luie nimic din ce i se face cunoscut. El \u00eent\u0103re\u015fte g\u00e2ndul copilului Traian, ini\u0163iator \u00een cunoa\u015ftere la preventoriul de la Voila, din mun\u0163ii Bucegi: \u201eDa, oamenii mari erau zei, erau zeii no\u015ftri.\u201d \u00cen regim \u015fi registru expresiv de patetic\u0103 parodie biblic\u0103, apocaliptic\u0103, scriitorul Solenoid<\/em>-ului, pretins\u0103 scriere vestitoare, evanghelic\u0103, noteaz\u0103 c\u0103 \u201eAveam \u015fi noi profe\u0163ii no\u015ftri\u201d \u015fi \u00ee\u015fi aminte\u015fte de Virgil, Ispas \u015fi Palamar.<\/p>\n

 <\/p>\n

Evadarea \u00een realitate<\/h4>\n

Lumea \u00een care exist\u0103, pe care spune c\u0103 o m\u0103soar\u0103 sau o cartografiaz\u0103, este una creat\u0103, nu obiectiv, dar subiectiv. Este, spus direct, o lume mintal\u0103, \u00eens\u0103 o lume chiar a min\u0163ii sale: \u201elumea mea se identific\u0103 cu mintea mea\u201d. Deloc restr\u00e2ns\u0103, dimpotriv\u0103, vast\u0103: \u201elumea mea are mii de nuan\u0163e \u015fi de degradeuri\u201d. Dar ea nu este \u015fi o lume numai a interiorit\u0103\u0163ii. Pentru c\u0103 subiectul intr\u0103 \u00een contact cu obiectul, pe care \u00eel cunoa\u015fte, descoper\u0103, (re)creeaz\u0103, cu o voluptate curioas\u0103 \u015fi copil\u0103reasc\u0103. Din copil\u0103rie cap\u0103t\u0103 aceast\u0103 atitudine \u015fi altitudine c\u0103ut\u0103toare. Crede (verb determinant), \u015ftie c\u0103 \u201esub blocul nostru, sub lumea noastr\u0103 existau cavernele fantastice ale unei alte lumi pline de fiin\u0163e tulbur\u0103toare\u201d, 334. Nu existentul ori existen\u0163a, astfel percepute, \u00eel obsedeaz\u0103 \u015fi \u00eencurc\u0103, \u00eens\u0103 nepriceperea lor, dificultatea dus\u0103 p\u00e2n\u0103 la \u201egroaza la g\u00e2ndul c\u0103 n-am s\u0103-n\u0163eleg\u201d. Iar ne\u00een\u0163elegerea reveleaz\u0103 doar neantul, tulbur\u0103tor de repede recunoscut. Spa\u0163iul poate fi str\u0103b\u0103tut u\u015for, exist\u0103 c\u0103i \u015fi mijloace pentru acest scop, contemplative sau onirice, necondi\u0163ionale \u015fi neinterogative, directe, a\u015fa-zis la \u00eendem\u00e2n\u0103, \u00een fapt la mintea omului. Odat\u0103, viseaz\u0103 \u201ec\u0103 m\u0103-ndrept spre miezul p\u0103m\u00e2ntului\u201d. Foamea de spa\u0163iu ajunge u\u015for de lini\u015ftit.<\/p>\n

Spa\u0163iul apropiat este totodat\u0103 subtil \u015fi profund apropriat. Scriitorul Solenoid<\/em>-ului s-a n\u0103scut pe strada Silistra, nr. 46, \u00eentr-o cas\u0103 \u00een form\u0103 de U. \u201eSilistra nu era o strad\u0103 din realitate, ci din lumea funambulesc\u0103 de sub cupola craniului meu.\u201d \u015ei Floreasca este \u201eo lume aparte\u201d, pentru cineva care \u00ee\u015fi exerseaz\u0103 firesc \u00eenclina\u0163ia spre particularit\u0103\u0163i. Capitala \u0163\u0103rii este adus \u00een scrisul care recreeaz\u0103 totul, tot de pe harta min\u0163ii proprii. \u201eBucure\u015ftiul nu e un ora\u015f, ci o stare de spirit, un oftat ad\u00e2nc, un strig\u0103t patetic \u015fi inutil.\u201d Fantezia sau fantasmarea \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 \u015fi func\u0163ia critic\u0103, proprie unei viziuni transformatoare. \u201eBucure\u015ftiul n-are istorie, ci doar o mimeaz\u0103.\u201d<\/p>\n

Dup\u0103 minte, expresie organic\u0103 a subiectivit\u0103\u0163ii, a doua ipostaz\u0103 proprie acestei lumi, \u00een latura obiectiv\u0103, este casa. Aceea \u00een care se mut\u0103 singur, plec\u00e2nd de la p\u0103rin\u0163i, c\u00e2nd ajunge profesor. Ea este refugiul, nu doar protector, dar \u015fi descoperitor \u015fi transformator. \u00cen \u201ecasa mea \u00een form\u0103 de vapor, cochilia straniei mele vie\u0163i\u201d, st\u0103 cel mai mult \u015fi cel mai bine, dup\u0103 evaziunea \u00een ora\u015ful necunoscut, imaginar.<\/p>\n

Aproape zece ani profesor, la cap\u0103tul Colentinei, el tr\u0103ie\u015fte for\u0163at, \u00eentr-un spa\u0163iu real \u015fi miraculos. La Mangalia ajunge \u00eentr-o vacan\u0163\u0103 la mare. \u015ei acolo, f\u0103r\u0103 ruptur\u0103, via\u0163a este continu\u0103.<\/p>\n

Pe la v\u00e2rsta de 9-10 ani, doi ani, st\u0103 \u00een preventoriul TBC de la Voila, legat, pe cale livresc\u0103, de \u201emuntele vr\u0103jit al lui Castorp\u201d din Muntele magic<\/em> de Thomas Mann. Miraculosul \u00eenlocuie\u015fte magicul. La preventoriul din mun\u0163ii Bucegi, unde ajunge \u00een toamna anului 1965, descoper\u0103 o \u201ealt\u0103 lume\u201d, un \u201ealt univers\u201d. Concret: cunoa\u015fte p\u0103durea. \u00cens\u0103 mai descoper\u0103 ceva, anume c\u0103 Voila este un loc foarte primejdios, un loc al r\u0103pirii. A\u015fa cum va citi, nu peste mul\u0163i ani, \u00eentr-o povestire, despre r\u0103pirea femeii siberiene, insuportabil\u0103 pentru b\u0103rbatul ei, mujicul care se sinucide, probabil pentru c\u0103 n-a p\u0103r\u0103sit locul cel r\u0103u. Din Voila, la \u00eendemnul unui coleg st\u0103p\u00e2nit de puteri neobi\u015fnuite v\u00e2rstei, \u015fi el fuge, cu al\u0163ii. Episodul este deopotriv\u0103 grav \u015fi comic, poate prin for\u0163a situa\u0163iei. Aventur\u0103 \u00eencheiat\u0103 prin nota\u0163ia: \u201eNe-au prins abia c\u0103tre Ploie\u015fti.\u201d M\u0103-ntreb: s\u0103 fie vorba doar de un \u201ecaragialism\u201d involuntar? De multe ori, \u00een Solenoid<\/em>, patetismul frizeaz\u0103 comicul, \u015fi unul \u015fi altul \u00een mai multe moduri.<\/p>\n

Personajul-narator (scriitor, mai presus) nu doar tr\u0103ie\u015fte \u00eentr-o lume pe care o creeaz\u0103. Dar \u015fi \u00eentr-una pe care o cunoa\u015fte \u015fi o calific\u0103, chiar \u015fi f\u0103r\u0103 a o \u00een\u0163elege \u015fi explica.<\/p>\n

Lumea este misterioas\u0103, dar plin\u0103 de nesf\u00e2r\u015fite primejdii<\/em> (folosesc evident un titlu al lui M. H. Simionescu). Mitic, ea ar fi modelat\u0103 de viziunea cobor\u00e2rii \u00een infern (descensus ad inferos<\/em>). O lume-iad, \u201eiadul nostru\u201d. Pozi\u0163ie radical negativist\u0103. Indirect, dup\u0103 nihilistul Neceaev, se noteaz\u0103 c\u0103 \u201eLumea era un infern corupt \u015fi nedrept care trebuia distrus din temelie.\u201d<\/p>\n

Sim\u0163irea nu \u00eenseamn\u0103 \u015fi \u00een\u0163elegere. C\u00e2nd se calific\u0103, nu se \u015fi explic\u0103. Iar inexplicabilul complic\u0103 \u00een plus. Interoga\u0163ia, fie \u015fi zadarnic\u0103, trebuie \u00eens\u0103 f\u0103cut\u0103. \u201ePo\u0163i privi lumea ca pe-o enigm\u0103, ca pe-un labirint, ca pe o-ntrebare care cere imperios un r\u0103spuns.\u201d Nimic mai la \u00eendem\u00e2n\u0103 dec\u00e2t \u00eentrebarea, care pare a se produce singur\u0103. \u201eCe lume era asta? \u00cen ce nebunie \u00eencremenit\u0103 \u015fi stranie \u00eemi era dat s\u0103 tr\u0103iesc?\u201d<\/p>\n

Exist\u0103 r\u0103spunsuri culturale, \u015ftiin\u0163ifice, dob\u00e2ndite cu timpul, dar ele nu substituie experien\u0163a proprie. Pot doar orienta, dup\u0103 ce afl\u0103, f\u0103r\u0103 a \u00een\u0163elege (proprietate strict personal\u0103), de pild\u0103, c\u0103 lumea este nuclear\u0103, adic\u0103 alc\u0103tuit\u0103 din nuclee, sau c\u0103 se crede \u00een \u201elocul mintal, supus tuturor v\u00e2nturilor karmice, pe care-l numim lume\u201d.<\/p>\n

Aderen\u0163a abstract\u0103 nu este exclus\u0103. Cu toate c\u0103 \u201enimic nu e-nt\u00e2mpl\u0103tor pe lumea asta de enigme \u015fi vis\u201d, da, spune scriitorul (despre sine \u015fi pentru sine), se poate admite, p\u00e2n\u0103 la o limit\u0103, \u201euniversul nostru stocastic\u201d, \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, hazardat.<\/p>\n

El caut\u0103, cu credin\u0163\u0103, dep\u0103\u015firea acestui univers, \u015ftie astfel despre \u201eadev\u0103rata ie\u015fire, cea care d\u0103-n afara \u0163eastei \u015fi-n afara marginilor universului\u201d. O t\u00e2njire spre eliberare, nu spre spa\u0163iul infinit, de\u015fi spa\u0163iul organic \u015fi universal nu sunt eludate, dimpotriv\u0103. Creierul este chiar seduc\u0103tor prin el \u00eensu\u015fi ori prin leg\u0103turile mediate. Aproape cu euforie, se enun\u0163\u0103 locu(i)torul principal din Solenoid<\/em>, atunci c\u00e2nd constat\u0103 c\u0103 \u201etr\u0103im \u00eentr-o pu\u015fc\u0103rie fermec\u0103toare, nu mai pu\u0163in magic\u0103 dec\u00e2t ne putem \u00eenchipui\u201d. Suntem, \u00eens\u0103, organic \u00eenchi\u015fi, chiar de le expulzarea \u00een lume. Iat\u0103 \u201eceea ce noi c\u0103ut\u0103m din chiar clipa \u00een care ne na\u015ftem: ie\u015firea din \u00eenchisoarea sinistr\u0103 a lumii\u201d. Totul pare o cutie cu sertare l\u0103c\u0103tuite, iat\u0103 \u015fi descoperirea con\u015ftiin\u0163ei. \u201eEram \u00eenchi\u015fi \u00een multiple, ciudat intersectate \u00eenchisori \u00een pu\u015fc\u0103ria unanim\u0103 a lumii.\u201d Sau este o cutie care con\u0163ine alte cutii. Prin cunoa\u015ftere, \u00eenchisorile se ierarhizeaz\u0103 \u015fi se \u00eenglobeaz\u0103. Termenul dimensiune este adus din fizica cuantic\u0103. Doar c\u0103 se institui ierarhizarea, \u00eenglobarea extins\u0103. Pentru perspectiva celei de-a patra dimensiuni, cea de-a treia, familiar\u0103 omului, r\u0103m\u00e2ne \u00eens\u0103 \u201ecea mai inuman\u0103 dintre ublietele imaginare\u201d. Ubliete<\/em> este neologismul din francez\u0103 pentru \u00eenchisori, \u00een rela\u0163ie \u015fi cu personajul din Contele de Monte-Cristo<\/em>, contele de Faria. \u00cen pluralitatea, dac\u0103 nu infinitatea (sim\u0163it\u0103, crezut\u0103, subiectiv\u0103) de \u00eenchisori, este eliminat\u0103 posibilitatea eliber\u0103rii reale.<\/p>\n

Cel \u00eenchis \u015fi voitor de evadare (prin credin\u0163a care-i r\u0103m\u00e2ne refuzat\u0103) prime\u015fte pe durata vie\u0163ii peste 20 de \u201evizitatori\u201d. \u015ei \u0163ine s\u0103 precizeze: \u00een realitate, nu \u00een vis sau halucina\u0163ii. \u00centre vizitatori, odat\u0103, \u201eun t\u00e2n\u0103r cu mandibula grea \u015fi masiv\u0103\u201d \u00eel prive\u015fte \u201eintens\u201d. Sugestia este c\u0103 vizitele sunt descensionale, de la a patra dimensiune \u00een jos. Mobilitate intra-recluziv\u0103 se produce \u00een totul. Iar totul este real, nu mai pu\u0163in visul \u015fi fic\u0163iunea, 98. Altfel, realitatea nu exist\u0103, dac\u0103 nu \u00eenglobeaz\u0103 totul. De aici condi\u0163ia de cunoa\u015ftere: \u201edac\u0103 exist\u0103 vreo realitate\u201d. Ori con\u015ftiin\u0163a de a-\u015fi duce via\u0163a ori de a se l\u0103sa purtat de ea, de a exista \u00een \u015fi prin \u201erealitatea ireal\u0103 a vie\u0163ii mele\u201d. Profunda angoas\u0103 de a fi: \u201erealitatea e doar fric\u0103 pur\u0103, fric\u0103-nghe\u0163at\u0103\u201d. Experien\u0163a (neo)existen\u0163ialist\u0103 care centreaz\u0103 Solenoid<\/em>-ul. Realul este (ca) lumea. Aceea\u015fi deduc\u0163ie spa\u0163ial\u0103: \u201eRealul (\u2026) este cea mai ap\u0103s\u0103toare pu\u015fc\u0103rie.\u201d<\/p>\n

Devine o eviden\u0163\u0103, at\u00e2t \u00een via\u0163\u0103, c\u00e2t \u015fi \u00een modul de a scrie, \u201eambiguitatea \u015fi irelevan\u0163a distinc\u0163iei dintre vis \u015fi realitate\u201d. Capitolul 21 transcrie \u201evia\u0163a mea nocturn\u0103 sau fantasmatic\u0103 sau halucinatorie \u2013 de\u015fi mai real\u0103 dec\u00e2t realitatea\u201d. Pentru ca cititorul s\u0103 nu uite cumva, se repet\u0103 (insistent, prea insistent, \u00eenc\u00e2t \u00ee\u0163i spui odat\u0103 cu I. L. Caragiale: dac\u0103 nu \u0163i-am spus-o \u0163i-o repet<\/em>\u2026): \u201etotul e real, \u00eentotdeauna\u201d. Tot omul apare \u00een chip de zeu al realit\u0103\u0163ii subiective. \u201eNoi \u0163eseam realitatea, eram <\/em>realitatea.\u201d A face este a fi sau invers, \u00een \u201efic\u0163iunea realit\u0103\u0163ii\u201d. Prin Traian, maturul puber, coleg la preventoriul TBC din Voila, descoper\u0103 c\u0103 \u201eeram \u00een limbul \u00een care tr\u0103ie\u015fti \u00eenc\u0103-n lume, dar f\u0103r\u0103 mecanismul de validare-a realit\u0103\u0163ii\u201d. Lumea este una. Realitatea este plural\u0103, indiferent de pozi\u0163ie, ordine, orientare. \u015ei ininteligibil\u0103, nefixat\u0103 de vreun \u00een\u0163eles anume. De aici con\u015ftiin\u0163a despre \u201eimposibilul concept de realitate\u201d. Dar dac\u0103 tr\u0103ie\u015fte, cum spune, \u201e\u00een \u0163easta mea\u201d, nu \u00een afar\u0103, exist\u0103 \u00een \u015fi pentru el realitatea, exterioar\u0103, fie \u015fi tridimensional\u0103, nu mai vorbesc aceea global\u0103 sau, cum s\u0103-i mai spun, integral\u0103?<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n