{"id":182,"date":"2024-04-01T07:40:57","date_gmt":"2024-04-01T07:40:57","guid":{"rendered":"https:\/\/niramart.com\/revista-magazine\/multiculturalitatea-un-experiment-social-esuat-de-stefan-buzarnescu-3\/"},"modified":"2024-04-01T07:40:57","modified_gmt":"2024-04-01T07:40:57","slug":"multiculturalitatea-un-experiment-social-esuat-de-stefan-buzarnescu-3","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/niramart.com\/revista-magazine\/multiculturalitatea-un-experiment-social-esuat-de-stefan-buzarnescu-2\/","title":{"rendered":"Multiculturalitatea \u2013 un experiment social e\u015fuat? de \u0218tefan Buz\u0103rnescu"},"content":{"rendered":"
\n
\n
\n
\n
\n

Multiculturalitatea \u2013 un experiment social e\u015fuat? de \u0218tefan Buz\u0103rnescu<\/a><\/h1>\n<\/div>\n
Sep<\/span> 20<\/span>2016<\/span><\/div>\n<\/header>\n

 <\/span> <\/span><\/p>\n

\n
\n

Multiculturalitatea, identificat\u0103 \u00een mod eronat, timp de decenii cu interculturalitatea<\/em>, continu\u0103 s\u0103 disemineze confuzia ini\u021bial\u0103 at\u00e2t la nivelul cunoa\u0219terii comune, c\u00e2t \u0219i la nivelul unor medii \u0219tiin\u021bifice; chiar de profil\u2026 Dac\u0103 practica gestion\u0103rii diferen\u021belor (lingvistice, confesionale, etnice, institu\u021bionale) nu ar fi relevat efecte grave ale acestei confuzii, sub raportul coeziunii sociale, nu am relansa \u00een circuitul \u0219tiin\u021bific \u0219i nici \u00een dezbaterea public\u0103 invita\u021bia de reg\u00e2ndire a acestor termeni, \u00een acest moment \u00een care chiar \u021b\u0103ri stabile \u0219i dezvoltate economic se dezic de practica \u00eendelung exersat\u0103 a multiculturalismului. \u201eMulticulturalismul a murit\u201d <\/strong>a precizat Angela Dorothea Merkel la \u00eent\u00e2lnirea cu tinerii activi\u0219ti din partidul care a adus-o la putere (CDU), referindu-se la dificult\u0103\u021bile mereu cresc\u00e2nde ale segreg\u0103rii progresive ale grupurilor minoritare, cu prec\u0103dere turcii, care pe atunci erau singurii generatori de probleme sociale \u00een Germania. \u00cen prezent, fluxurile migratorii din lumea arab\u0103 au reiterat poten\u021bialul destabilizator al comunit\u0103\u021bilor occidentale (inclusiv \u00een Germania), oblig\u00e2nd \u0219i mediile \u0219tiin\u021bifice s\u0103 recurg\u0103 la o reexaminare sever\u0103 a \u00eenc\u0103rc\u0103turii semantice (con\u021binutul) conceptului de multiculturalitate \u0219i a practicilor sale aferente\u2026<\/p>\n

Dincolo de diversit\u0103\u021bi doctrinare \u0219i perspective metodologice diferite de abordare, exist\u0103 o cvasiunanimitate asupra faptului c\u0103 multiculturalitatea a fost lansat\u0103 \u00een practica gestion\u0103rii diferen<\/em>\u021b<\/em>elor dintre colonizatori <\/em>\u0219<\/em>i coloniza<\/em>\u021b<\/em>i<\/em>, \u00een perioada marilor coloniz\u0103ri \u00eentreprinse de \u021b\u0103rile europene dezvoltate , pentru a sublinia superioritatea a ceea ce coloni\u0219tii numeau \u201eoper\u0103 de civilizare\u201d a popula\u021biilor primitive, barbare, transformate \u00een for\u021b\u0103 de munc\u0103 ieftin\u0103 \u00een interiorul coloniilor, dar \u0219i de profituri uria\u0219e \u00een afara lor, sub forma comer\u021bului cu sclavi. Asimetriile ini\u021biale dintre standardele de via\u021b\u0103 ale coloni\u0219tilor \u0219i cele ale popula\u021biilor aborigenilor (autohtonilor) au generat tensiuni \u0219i chiar conflicte deschise, care \u0219i-au g\u0103sit expresia \u00een paradigma multiculturalit\u0103\u021bii[1]<\/a>. Mai mult, antropologii, apar\u021bin\u00e2nd \u2013 desigur! \u2013 coloni\u0219tilor, au \u00eenceput s\u0103 teoretizeze practica segreg\u0103rii mediului reziden\u021bial al coloni\u0219tilor \u0219i mediile popula\u021biei locale, ca un exemplu de superioritate a capitalismului fa\u021b\u0103 de feudalismul primitiv \u00een care au fost g\u0103si\u021bi aborigenii. \u00cen acest context, coexisten\u021ba celor dou\u0103 culturi a generat iluzia c\u0103 multiculturalismul ar fi solu\u021bia miraculoas\u0103 prin care etnii diferite pot contribui la stabilitatea comun\u0103 a spa\u021biului social \u00een care tr\u0103iesc \u0219i muncesc \u00een aria sistemului politic capitalist, adic\u0103 prin ridicarea capitalului la rang de politic\u0103 de stat. Astfel, timp de secole, multiculturalismul \u0219i\u2011a exercitat poten\u021bialul s\u0103u de stabilizare a comunit\u0103\u021bilor \u00een str\u00e2ns\u0103 corela\u021bie cu parametrul s\u0103u politic: anume, legenda despre superioritatea capitalismului<\/em> care, ca sistem social, confer\u0103 \u0219i prosperitate colectiv\u0103, dar \u0219i libertate fiec\u0103rui individ, capacitatea de a accede prin munc\u0103 la prosperitate prin capitalizarea propriilor competen<\/em>\u021b<\/em>e<\/em>. Prezent\u00e2nd \u00een aceast\u0103 lumin\u0103 situa\u021bia coloniz\u0103rii ca practic\u0103 interna\u021bional\u0103, s-a acreditat ideea c\u0103 \u201eopera civilizatoare\u201d a coloniz\u0103rilor ar fi chiar oper\u0103 de caritate cre\u0219tin\u0103 \u0219i semn de \u201eiubire a aproapelui\u201d peste care \u201ea dat norocul\u201d de a ie\u0219i din s\u0103r\u0103cie\u2026<\/p>\n

Interna\u021bionalizarea istoriei sub deviza capitalismului civilizator a produs chiar o dep\u0103\u0219ire a limitelor de s\u0103r\u0103cie absolut\u0103 a coloniza\u021bilor, de\u0219i asimetriile s-au conservat la alt nivel, iar dialogul \u00eentre culturile diferite ale protagoni<\/em>\u0219<\/em>tilor nu a devenit o realitate: <\/em>multiculturalismul a continuat s\u0103 fie o realitate nemijlocit\u0103, conserv\u00e2ndu-\u0219i esen\u021ba sa ini\u021bial\u0103, \u00een dou\u0103 lumi paralele: lumea celor care au capital <\/em>\u0219<\/em>i pot progresa<\/em> \u0219i lumea celor lipsi<\/em>\u021b<\/em>i de capital, care se vor ad\u00e2nci \u00een pauperitate, chiar \u00een s\u0103r\u0103cie sever\u0103.<\/em><\/p>\n

\u00cen replic\u0103, \u00een \u021b\u0103rile dezvoltate economic, prin libera circula\u021bie a persoanelor de culturi relativ similare ca poten\u021bial explicativ, a luat na\u0219tere un nou tip de raporturi \u00eentre indivizi diferi\u021bi etnic, lingvistic, confesional \u0219i institu\u021bional: anume, s-a n\u0103scut interculturalismul<\/em>, caracterizat prin dialogul<\/strong> \u00eentre culturi \u0219i modele culturale diferite. Stabili\u021bi, din ra\u021biuni strict personale, \u00een alte comunit\u0103\u021bi dec\u00e2t cele \u00een care s-au n\u0103scut, ace\u0219ti indivizi nu au plecat din ra\u021biuni de stat sau din dorin\u021ba de a-\u0219i impune domina\u021bia asupra vreunei comunit\u0103\u021bi, ci pentru a g\u0103si oportunit\u0103\u021bi de inser\u021bie social\u0103 \u00een comunit\u0103\u021bi cu care pot intra \u00een rezonan\u021b\u0103. Pe aceste coordonate, fluxurile migratorii s-au afirmat ca oportunit\u0103\u021bi de complementaritate pentru popula\u021bia de primire: nou-veni\u021bii, conserv\u00e2ndu-\u0219i identitatea cultural\u0103 la nivel familial, s-au afirmat sinergic la nivel comunitar prin asumarea modelelor de comportament comunitar al popula\u021biei majoritare. Iat\u0103 diferen<\/em>\u021b<\/em>a: dac\u0103 multiculturalitatea a definit <\/em>\u0219<\/em>i define<\/em>\u0219<\/em>te men<\/em>\u021b<\/em>inerea segreg\u0103rilor (lingvistice, confesionale, etnice <\/em>\u0219<\/em>i institu<\/em>\u021b<\/em>ionale), incub\u00e2nd riscul unor conflicte destabilizatoare la nivel comunitar, interculturalitatea<\/strong> define<\/em>\u0219<\/em>te sursele de coeziune social\u0103 prin plasarea diferen<\/em>\u021b<\/em>elor \u00een aria unei complementarit\u0103<\/em>\u021b<\/em>i pragmatice;<\/em> se pleac\u0103 de la ipoteza c\u0103 to<\/strong>\u021b<\/strong>i cet\u0103<\/strong>\u021b<\/strong>enii aceleia<\/strong>\u0219<\/strong>i comunit\u0103<\/strong>\u021b<\/strong>i pot contribui, fiecare \u00een felul s\u0103u, la dezvoltarea comunitar\u0103 , comun\u0103.<\/strong> Nu este vorba, deci, de diferen\u021be de ordin filologic, adic\u0103 de forma gramatical\u0103 a unor cuvinte, ci de practici fundamental diferite cu scopuri diametral opuse. Multiculturalitatea a fost \u0219i este centrat\u0103 pe conservarea diferen\u021belor \u0219i urm\u0103re\u0219te enclavizarea p\u00e2n\u0103 la destatalizare (Iugoslavia este un exemplu), dar poate servi \u0219i ca instrument de dezna\u021bionalizare prin asimilare a minoritarilor de c\u0103tre majoritari (exemplu: istoria derom\u00e2niz\u0103rii din \u021binuturile unde acum sunt majoritari ungurii \u0219i despre care istoricii rom\u00e2ni au mari re\u021bineri s\u0103 publice studii consistente\u2026). Interculturalitatea se focalizeaz\u0103, ca practic\u0103, prin valorificarea poten\u021bialului participativ al tuturor indivizilor la realizarea, \u00eempreun\u0103, a unor obiective comunitare: evident, cu respectarea diferen\u021belor de modele culturale existente la nivel comunitar.<\/p>\n

\u0218tiu, din propria mea activitate, c\u0103 exist\u0103 chiar \u0219i \u00een mediile universitare cercet\u0103tori \u0219i profesori foarte ata\u0219a\u021bi unor cli\u0219ee, unor stereotipuri sau poncife politicianiste, care ne vorbesc de schimbare, modernizare etc. etc., dar care nu pot face diferen\u021ba, apreciind c\u0103 aceste dou\u0103 concepte \u2013 multiculturalitatea<\/em> \u015fi interculturalitatea<\/em> \u2013 sunt identice! Dac\u0103 sunt ingineri, nu m\u0103 mir, deoarece ace\u0219tia au o cultura social\u0103 precar\u0103! Dar sunt \u0219i unii istorici care, scriind despre interculturalitate, au publicat ni\u0219te biete compuneri \u00een care se g\u0103sesc \u00een\u0219irate numai datele \u00een care au venit diferite etnii \u00een Rom\u00e2nia \u0219i situa\u021bia lor \u00een prezent ; acestea apar\u021bin unei istorii narative care nu poate contribui la rezolvarea problemelor prezentului <\/em>\u0219<\/em>i nici ale viitorului<\/em>, chiar dac\u0103 \u201eproduc\u021biile\u201d respective au fost publicate \u0219i \u00een alte limbi de circula\u021bie interna\u021bional\u0103! Acestea nu explic\u0103 nimic, ci descriu, uneori foarte st\u00e2ngaci, unele aspecte reduse la factologie lipsit\u0103 de virtu\u021bi interpretative (hermeneutice)\u2026 Am discutat cu unul dintre ace\u0219tia \u0219i nu a fost \u00een stare s\u0103 fac\u0103 diferen\u021ba \u00eentre cele dou\u0103 concepte, nici s\u0103 defineasc\u0103 interculturalitatea, de\u0219i este un universitar minoritar din Rom\u00e2nia!<\/p>\n

\u021a<\/strong>ara noastr\u0103 a fost <\/strong>\u0219<\/strong>i va trebui s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 intercultural\u0103<\/strong>, altfel se va dezmembra! Discursul minoritarilor poate fi \u00een\u021beles, dar nu se cuvine a fi \u0219i aprobat de dragul unei a\u0219a-zise \u201ecorectitudini politice\u201d! Dac\u0103 admitem c\u0103 Rom\u00e2nia ar fi multicultural\u0103<\/em>, atunci ar trebui s\u0103 preciz\u0103m care dintre etniile spa<\/em>\u021b<\/em>iului social rom\u00e2nesc actual a fost colonizatoare <\/em>\u0219<\/em>i care colonizat\u0103(e)?!<\/em> Iat\u0103 \u00een ce aporii explicative ajungem s\u0103 ne r\u0103t\u0103cim\u2026 Lipsa de replic\u0103 a istoricilor<\/strong>, mul\u021bi obedien\u021bi fa\u021b\u0103 de conceptele de acum c\u00e2teva sute de ani, nu poate constitui nici semn de erudi<\/strong>\u021b<\/strong>ie, nici semn de curaj epistemologic.<\/strong><\/p>\n

\u00cen ceea ce-i prive\u0219te pe politicieni, ei trebuie (re)alfabetiza\u021bi \u00een acest sens, nu noi s\u0103 ascult\u0103m de \u201epre\u021bioasele lor indica\u021bii\u201d, \u00eentruc\u00e2t un astfel de comportament de politizare a \u0219tiin\u021belor sociale a e\u0219uat \u00een timpul guvern\u0103rii comuniste, timp \u00een care unor c\u0103r\u021bi antirom\u00e2ne\u0219ti de la Budapesta, Moscova, Chi\u0219in\u0103u sau Sofia li se d\u0103deau replic\u0103 doar \u00een ziarul Sc\u00e2nteia, \u0219i numai de c\u0103tre politruci de ocazie! Privind rezultatele , se cuvine sa fim foarte vocali \u00een a denun\u021ba braconajul epistemologic al acestora…<\/p>\n

\u00cen concluzie, faptul c\u0103 mai multe persoane, chiar cu pozi\u021bii \u00eenalte \u00een diverse structuri, nu \u00een\u021beleg diferen\u021ba \u00eentre cele dou\u0103 concepte \u2013 \u0219i cred c\u0103 este bine s\u0103 accept\u0103m discursuri despre o Rom\u00e2nie multicultural\u0103 \u2013 nu este un motiv pentru a stopa un demers legitimat \u0219tiin\u021bific \u0219i de a repune adev\u0103rul pe coordonatele sale naturale, chiar dac\u0103 acest gest \u00eei deranjeaz\u0103 pe unii detractori de-ai no\u0219tri.<\/p>\n

Cunosc foarte bine rafinamentul unor minoritari care \u00eei manipuleaz\u0103 pe rom\u00e2na<\/em>\u0219<\/em>ii<\/em> f\u0103r\u0103 cultur\u0103 social\u0103 s\u0103 stopeze demersurile \u00een interesul rom\u00e2nilor, etichet\u00e2nd aceste demersuri ca na\u021bionaliste \u0219i mai pu\u021bin \u201eeuropene\u201d. Dac\u0103 aceste demersuri sunt na\u021bionaliste, atunci ridicarea zidurilor la grani\u021be \u00een fa\u021ba fluxurilor migratorii musulmane sunt mai pu\u021bin na\u021bionaliste \u0219i mai pu\u021bin antieuropene?!<\/p>\n

\u021a\u0103rile occidentale s-au trezit la realitate dup\u0103 romantismul umanitar ini\u021bial. Noi ce facem? Atitudinea de spectator la o dram\u0103 a altora, care ni se poate \u00eent\u00e2mpla \u0219i nou\u0103, nu este recomandabil\u0103.<\/p>\n

Celor care fac vocalize \u0219i vorbesc f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tie ce vorbesc, trebuie, insistent, s\u0103 li se recomande consultarea studiilor de profil: noile realit\u0103\u021bi ne oblig\u0103 se ne \u00eennoim echipamentele intelectuale pentru a \u00een\u021belege corect realit\u0103\u021bi structural schimbate. Similar cu dioptriile ochelarilor, pe care le \u00eenlocuim c\u00e2nd nu mai putem vedea \u00een clar, tot a\u0219a \u0219i cu dioptriile intelectuale : pentru a \u00een\u021belege noile realit\u0103\u021bi recalibrate ontologic, este obligatoriu s\u0103 ne recalibr\u0103m dioptriile conceptelor prin care ne clarific\u0103m, \u0219i noi, pe ce coordonate evolueaz\u0103 societatea actual\u0103. Pentru a g\u00e2ndi realit\u0103<\/strong>\u021b<\/strong>i structural diferite, trebuie s\u0103 ne schimb\u0103m \u00eentregul nostru echipament intelectual.<\/strong><\/p>\n

Politicienii, dornici de parvenire cu orice pre\u021b, au diseminat stereotipul c\u0103 schimbarea unor persoane, cu altele, chiar mai precar echipate intelectual, ar fi solu\u021bia. Cu certitudine , nu asta este o solu\u021bia ; este o alt\u0103 parte a problemei. Dac\u0103 la volanul unei Dacii, de exemplu, vine un campion la curse obi\u0219nuit cu peste 200 km la or\u0103, sigur c\u0103 nu el este de vin\u0103 dac\u0103 nu este competitiv, ci sistemul tehnic \u00een discu\u021bie, care are limite insurmontabile tehnologic! Acela\u0219i lucru este valabil \u0219i cu sistemele sociale sau cu structurile de conducere.<\/p>\n

Clarificarea conceptual\u0103<\/strong>, pentru care pled\u0103m \u00een studiul nostru, poate fi valorificat\u0103 <\/strong>\u0219<\/strong>i pentru elaborarea unei strategii de primire fie a emigran<\/strong>\u021b<\/strong>ilor, fie a viitorilor doritori de azil \u00een Rom\u00e2nia<\/strong>. Anume, evitarea sedentariz\u0103rii \u00een grupuri compacte, deoarece cu timpul ace\u0219ti str\u0103ini se pot transforma \u00een minorit\u0103\u021bi care vor revendica autonomie cultural\u0103, educa\u021bional\u0103, iar p\u00e2n\u0103 la cea teritorial\u0103, prin enclavizare, nu mai este dec\u00e2t un pas. Pentru a nu se ajunge acolo\u2026 este imperios necesar s\u0103 se ac\u021bioneze profilactic, iar o corect\u0103 preg\u0103tire teoretic\u0103 de ast\u0103zi reprezint\u0103 garan\u021bia unei bune practici viitoare. Dincolo de toate conota\u021biile peiorative ale reparti\u021biilor guvernamentale ale absolven\u021bilor de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt superior, trebuie s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 autorit\u0103\u021bile din acel timp au reu\u0219it (\u0219i) prin aceast\u0103 modalitate s\u0103 men\u021bin\u0103 interculturalitatea \u021b\u0103rii mult mai bine dec\u00e2t \u00een sfertul de veac scurs de la \u201dlovitura de stat\u201d din Decembrie 1989.<\/p>\n

F\u0103r\u0103 leg\u0103tur\u0103 direct\u0103 cu problema fluxurilor migratorii, eu voi reaminti practica reparti\u021biilor guvernamentale a absolven\u021bilor din perioada guvern\u0103rii comuniste, chiar dac\u0103 este la mod\u0103 demonizarea absolut\u0103 a acelor timpuri. Atunci\u2026 repartizarea se f\u0103cea centralizat, pe baza performan\u021belor profesionale, ceea ce \u00eempiedica asocierea minoritarilor \u00een grupuri compacte animate de nostalgii de tipul fostei Regiuni Mure\u0219 autonom\u0103 maghiar\u0103\u2014un experiment e\u0219uat de multiculturalitate din perioada guvern\u0103rii comuniste. Iat\u0103 una din marile gre\u0219eli politice (ale renun\u021b\u0103rii la reparti\u021biile guvernamentale) cu efecte \u00eenc\u0103 neanalizate la nivelul \u021b\u0103rii noastre, deoarece la conducerea autorit\u0103\u021bilor, cu diverse responsabilit\u0103\u021bi de profil, au fost numi\u021bi fie ingineri lipsi\u021bi de cultur\u0103 politic\u0103, fie economi\u0219ti anima\u021bi de alte interese etc., \u00een orice caz, f\u0103r\u0103 cultur\u0103 social\u0103 temeinic\u0103 \u0219i, tocmai de aceea, superficiali \u0219i manipulabili \u00een toate direc\u021biile; mai pu\u021bin \u00een direc\u021bia construirii unei baricade de lupt\u0103 pentru interesele \u021b\u0103rii noastre.<\/p>\n

Sunt con\u0219tient c\u0103 \u00een dictatura economic\u0103 a noului capitalism rom\u00e2nesc afirma\u021bia mea poate p\u0103rea eretic\u0103, dar \u00een fa\u021ba ofensivei mediocrit\u0103\u021bii care ne agreseaz\u0103 existen\u021ba cu logocra\u021bii p\u0103guboase se cuvine s\u0103 mai d\u0103m replici, cel pu\u021bin periodic, dac\u0103 permanent nu avem mijloacele necesare.<\/p>\n

\u00cen concluzie, studiul nostru poate fundamenta decizii de evitare a plas\u0103rii migran\u021bilor \u00een grupuri compacte pentru a evita incubarea unor tensiuni sociale \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 se finalizeze cu explozii sociale. Cel pu\u021bin liderii, din diverse structuri organiza\u021bionale, se cuvine s\u0103 evite a mai eticheta localit\u0103\u021bile \u021b\u0103rii noastre ca multiculturale, indiferent pe c\u00e2t de mul\u021bi str\u0103ini i-ar fi auzit ei vorbind despre multiculturalitatea localit\u0103<\/em>\u021b<\/em>ilor Rom\u00e2niei<\/em>, deoarece brandul nostru de <\/strong>\u021b<\/strong>ar\u0103 este interculturalitatea.<\/strong><\/p>\n

\u00cen concluzie<\/strong>: dup\u0103 secole de exersare a paradigmei multiculturalismului, practica aferent\u0103 \u0219i-a relevat nu numai premisele ideologico-propagandistice care au generat-o, dar \u0219i obiectivele indiscutabil manipulatorii. Vehicularea sa \u00een discursul contemporan focalizat pe dinamica societ\u0103\u021bilor multietnice serve\u0219te unor scopuri \u201dtradi\u021bionale\u201d: anume, sus\u021binerea cu orice pre\u021b a modelului occidental de gestionare a diferen\u021belor ca standard absolut pentru solu\u021bionarea problemelor din interiorul spa\u021biilor sociale multietnice. \u00cen cel mai imediat prezent nu se mai poate sus\u021bine, nici \u00een \u021b\u0103rile dezvoltate din punct de vedere economic, ideea unei purit\u0103\u021bi etnice, nici \u00een cele emergente \u0219i cu at\u00e2t mai pu\u021bin \u00een \u021b\u0103rile s\u0103race: diversitatea face parte din normalitatea evolu\u021biei spa\u021biilor sociale din secolul al XXI-lea. \u00cen plus, fluxurile migratorii din vara anului 2015 au pus cap\u0103t definitiv profilurilor identitare (pretins) monocrome sub raport demografic ; ridicarea gardurilor de protec\u021bie la grani\u021bele na\u021bionale ale unor state aduc \u00eenc\u0103 un argument care confirm\u0103 realitatea c\u0103 multiculturalismul, chiar \u0219i pe plan propagandistic, \u0219i-a epuizat \u00eentregul poten\u021bial. Faptul c\u0103 unele segmente ale popula\u021biilor din fostele colonii, care au venit \u00een mai multe valuri, \u00een fostele metropole, au replicat comportamentul segrega\u021bionist al fo\u0219tilor coloni\u0219ti chiar la ei acas\u0103, gener\u00e2nd no-go zone<\/em> care eludeaz\u0103 autorit\u0103\u021bile publice europene, reprezint\u0103 \u00eenc\u0103 un argument pentru a sus\u021bine ceea ce \u0219i Angela Merkel sus\u021binea : multiculturalitatea este un proiect social e<\/em>\u0219<\/em>uat<\/em>, deoarece peste tot unde a fost aplicat a generat segregare \u0219i apartheid.<\/p>\n

Un exemplu din proximitatea noastr\u0103 geopolitic\u0103 este cel din Kosovo : albanezii, timp de decenii, au venit \u00een valuri, \u00een fosta Yogoslavie, apoi, timp de decenii s-au tot asociat compact \u00een anumite zone, s-au transformat \u00een minorit\u0103\u021bi care revendicau numai autonomie cultural\u0103, apoi \u0219i-au radicalizat preten\u021biile trec\u00e2nd la revendic\u0103ri de autonomie teritorial\u0103 , ob\u021binut\u0103 prin for\u021b\u0103 \u00een detrimentul s\u00e2rbilor care au promovat timp de c\u00e2teva genera\u021bii o educa\u021bie de tip multicultural…<\/p>\n

Imperativul promov\u0103rii unei noi paradigme este unanim resim\u021bit.<\/p>\n

Iat\u0103 c\u0103 a venit vremea alternativei interculturalit\u0103\u021bii, care a \u00eenceput s\u0103 circule \u0219i \u00een literatura de profil din Occident, dar \u00eentr-un sens cu totul diferit de semantizarea sa corect\u0103. Gilles Ferreol, de exemplu, apreciaz\u0103 c\u0103 interculturalitatea define<\/em>\u0219<\/em>te procesul de asumare, de c\u0103tre str\u0103ini<\/em> (nu numai de c\u0103tre emigran\u021bi!) a modelului cultural specific \u201epopula<\/em>\u021b<\/em>iei de primire\u201d, majoritare, din societ\u0103<\/em>\u021b<\/em>ile deschise. <\/em>De\u0219i este un progres fa\u021b\u0103 de prejudecata multiculturalismului, aceast\u0103 abordare r\u0103m\u00e2ne tributar\u0103, pe fond, stereotipurilor care au \u00eenso\u021bit complexul de superioritate al occidentalilor \u00een \u00eentreaga lor istorie, ferm convin\u0219i c\u0103 valorile lor sunt de nedep\u0103\u0219it. Sechela colonialist\u0103 este de net\u0103g\u0103duit \u00een aceast\u0103 abordare. Aceast\u0103 accep\u021biune a interculturalit\u0103\u021bii nu poate fi satisf\u0103c\u0103toare deoarece popula\u021bia din fostele colonii, de exemplu magrebienii, de\u0219i \u0219i-au \u00eensu\u0219it limba francez\u0103, iar unii \u0219i-au g\u0103sit oportunit\u0103\u021bi de job mul\u021bumitoare, nu se poate spune c\u0103 s-au integrat \u00een civiliza\u021bia francez\u0103 din moment ce sunt ata\u0219a\u021bi, \u00een continuare, la toate atributele islamismului \u00een pofida legilor franceze care interzic purtarea voalului musulman (higeabul<\/em>) \u00een institu\u021bii. Gruparea lor \u00een aglomera\u021bii compacte la periferia multor ora\u0219e face parte tot din arsenalul colonial, ca un colonialism \u00e0 rebours; este vorba, \u00een esen<\/em>\u021b<\/em>\u0103, de un multiculturalism sechelar…<\/em> Recentele atacuri teroriste din Belgia, av\u00e2nd ca autori musulmani n\u0103scu<\/strong>\u021b<\/strong>i <\/strong>\u0219<\/strong>i educa<\/strong>\u021b<\/strong>i \u00een aria multiculturalismului, sunt alte argumente care pledeaz\u0103 pentru asumarea ne\u00eent\u00e2rziat\u0103 a paradigmei interculturalit\u0103<\/strong>\u021b<\/strong>ii.<\/strong><\/p>\n

Pe de alt\u0103 parte, aceste realit\u0103\u021bi impun renun\u021barea definitiv\u0103 la retorica multiculturalit\u0103\u021bii cu referire la spa\u021biul social rom\u00e2nesc; toate regiunile din Rom\u00e2nia de ast\u0103zi sunt interculturale \u0219i numai gestionarea lor sub deviza interculturalit\u0103\u021bii poate garanta statalitatea \u021b\u0103rii \u0219i coeziunea comunitar\u0103. Interculturalismul este brandul de \u021bar\u0103 al Rom\u00e2niei.<\/strong><\/p>\n

Experien\u021ba unor \u021b\u0103ri mai mici \u0219i mai pu\u021bin dezvoltate economic, \u00een care interculturalitatea este o practic\u0103 a convie\u021buirii interetnice, prin \u00eenl\u0103turarea tuturor asimetriilor dintre majoritari \u0219i minoritari, poate fi un referen\u021bial valid pentru reconstruc\u021bia intercultural\u0103 a spa\u021biilor sociale din lumea contemporan\u0103. Exemplu : Rom\u00e2nia intercultural\u0103 poate fi cel pu\u021bin un obiect de studiu, dac\u0103 statutul de model pare prea preten\u021bios pentru sensibilit\u0103\u021bile \u0219i nostalgiile imperiale ale unor occidentali.<\/p>\n

 <\/p>\n

\u0218tefan Buz\u0103rnescu:<\/strong> profesor universitar doctor, titular al Departamentului de Sociologie \u0219i Director al \u0218colii doctorale de Sociologie (p\u00e2n\u0103 \u00een anul 2016) din Universitatea de Vest, Timi\u0219oara, Rom\u00e2nia. A coordonat, \u00eentre 1983 \u0219i 1989, Filiala Timi\u0219 a Centrului de cercet\u0103ri pentru problemele tineretului , iar \u00een contextul postrevolu\u021bionar, a perioadei post 1989, a coordonat construc\u021bia institu\u021bional\u0103 a Facult\u0103\u021bii de Sociologie, Asisten\u021b\u0103 social\u0103 \u0219i Psihologie, pe care a acreditat-o \u00een calitate de prim decan al acestei structuri universitare , prin valorificarea, la cote competitive, a tradi\u021biilor cercet\u0103rii sociale din Sud-Vestul Rom\u00e2niei. Din 2006 de\u021bine func\u021bia de Pre\u0219edinte al Comisiei de Sociologie de pe l\u00e2ng\u0103 Filiala Timi\u0219 a Academiei Rom\u00e2ne. A inclus \u00een circuitul \u0219tiin\u021bific concepte precum: tehnograma, bovarismul institu\u021bional, spa\u021biul social \u00een expansiune,<\/em> \u0219.a. Este Vicepre\u0219edinte al Asocia\u021biei sociologilor din Rom\u00e2nia. Este coordonator de doctorate, \u00een staff-ul \u0218colii doctorale de Sociologie din cadrul Universit\u0103\u021bii de Vest din Timi\u0219oara. Este autor al 21 titluri de c\u0103r\u021bi \u0219tiin\u021bifice de autor, coautor al Primului Tratat de Sociologie general\u0103 din Rom\u00e2nia . A colaborat \u0219i la apari\u021bia primului Tratat de Asisten\u021b\u0103 social\u0103 din Rom\u00e2nia. Are c\u0103r\u021bi de referin\u021b\u0103 \u00een Managementul academic<\/em> , \u00een Sociologia conducerii, \u00een Sociologia tineretului,\u00een Sociologia opiniei publice <\/em>(primul tratat de profil din Rom\u00e2nia) \u0219i \u00een Modelarea sociologic\u0103 a spa\u021biului social chinezesc, \u0219.a.<\/em> Cartea Bovarismul institu\u021bional \u0219i reforma rom\u00e2neasc\u0103<\/em> , a fost editat\u0103 \u00een edi\u021bie bilingv\u0103 : limba rom\u00e2n\u0103 \u0219i limba francez\u0103. A coordonat programe europene de cercetare \u0219tiin\u021bific\u0103 \u0219i a colaborat la multe programe cu finan\u021bare european\u0103 \u00een domeniul cercet\u0103rii sociologice \u0219i tehnologice. A beneficiat de mai multe programe de documentare \u0219tiin\u021bific\u0103 la universit\u0103\u021bi europene de prestigiu. Este membru fondator al Uniunii Epigrami\u0219tilor din Rom\u00e2nia, \u0219i autor al mai multor volume de epigrame \u0219i poezie. Este inclus \u00een Enciclopedia B\u0103n\u0103\u021bean\u0103. A f\u0103cut parte din primul Consiliu de Administra\u021bie al Institutului Intercultural Timi\u0219oara (IIT). Este membru \u00een consiliile redac\u021bionale ale unor reviste na\u021bionale de specialitate.<\/p>\n<\/div>\n

\n