{"id":172,"date":"2024-04-01T07:40:56","date_gmt":"2024-04-01T07:40:56","guid":{"rendered":"https:\/\/niramart.com\/revista-magazine\/limbaj-corporal-si-limbaj-verbal-in-arta-actorului-de-otilia-huzum\/"},"modified":"2024-04-01T07:40:56","modified_gmt":"2024-04-01T07:40:56","slug":"limbaj-corporal-si-limbaj-verbal-in-arta-actorului-de-otilia-huzum","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/niramart.com\/revista-magazine\/limbaj-corporal-si-limbaj-verbal-in-arta-actorului-de-otilia-huzum\/","title":{"rendered":"Limbaj corporal \u015fi limbaj verbal \u00een arta actorului de Otilia Huzum"},"content":{"rendered":"
\n
\n
\n
\n
\n

Limbaj corporal \u015fi limbaj verbal \u00een arta actorului de Otilia Huzum<\/a><\/h1>\n<\/div>\n
Jan<\/span> 27<\/span>2016<\/span><\/div>\n<\/header>\n

 <\/span> <\/span><\/p>\n

\n
\n

<\/strong>Din cele mai vechi timpuri, omul a sim\u0163it nevoia s\u0103-\u015fi pun\u0103 \u00eentreb\u0103ri legate de propriile sale reac\u0163ii c\u00e2nd a decis s\u0103 construiasc\u0103 el \u00eensu\u015fi, s\u0103 ac\u0163ioneze, s\u0103 dea form\u0103, prin tot felul de mijloace, ideilor \u015fi proiectelor sale privitoare la \u00eenfrumuse\u0163area vie\u0163ii, la reorganizarea \u015fi reechilibrarea acesteia, la dob\u00e2ndirea unui mai mare plus de bine, de ordine \u015fi armonie.<\/p>\n

<\/strong>\u00cen studiul s\u0103u privind eteronomia artei, Tudor Vianu subliniaz\u0103 ideea c\u0103 impulsul artistic se face sim\u0163it \u00een ac\u0163iunile omului primitiv \u00eenainte ca acesta s\u0103-\u015fi caute solu\u0163ii pentru problemele lui practice. La \u00eenceputuri, ordinea \u015fi unitatea lumii erau punctele forte ale g\u00e2ndirii imaginative, acestea determin\u00e2nd tendin\u0163ele creative ale fiin\u0163ei umane. Arta apare odat\u0103 cu via\u0163a social\u0103 \u015fi nu o p\u0103r\u0103se\u015fte niciodat\u0103, iar inf\u0103ptuitorul, omul, este \u00een mod natural artist. Raport\u00e2n-du-ne la acest lucru, putem afirma c\u0103 evolu\u0163ia omenirii, din oricare domeniu, a fost anticipat\u0103 de cea artistic\u0103; for\u0163ele individului \u00eendreptate c\u0103tre rezolvarea unor teme utilitare de via\u0163\u0103 s-au exercitat numai dup\u0103 o serie de manifest\u0103ri libere \u015fi, implicit, artistice.<\/p>\n

<\/strong>A \u00een\u0163elege \u015fi explica no\u0163iuni legate de motiva\u0163iile \u015fi de impulsurile declan\u015fatoare ale activit\u0103\u0163ii umane din sfera creatiei artistice \u015fi cea a factorilor determinan\u0163i ai fenomenului de art\u0103 presupune a ne asuma libertatea de a discuta \u015fi analiza aspecte ale comportamentului uman, precum \u015fi problemele originii \u015fi sursele faptului de crea\u0163ie, care implic\u0103 dezvoltarea rela\u0163iei dintre art\u0103 \u015fi joc. Vom supune dezbaterii, astfel, fenomenul teatral, abord\u00e2nd no\u0163iunea de art\u0103 a<\/em><\/strong> actorului<\/em><\/strong>, dezvolt\u00e2nd detaliat elemente de limbaj \u015fi expresie corporal\u0103 \u00een artele spectacolului. Aten\u0163ia va fi \u00eendreptat\u0103 c\u0103tre studiul limbajului corporal<\/em><\/strong> \u015fi importan\u0163ei lui \u00een exprimarea artistic\u0103 \u015fi c\u0103tre comentarea limbajului verbal<\/em><\/strong> (vorbirea scenic\u0103 cu toate regulile \u015fi implica\u0163iile sale), component\u0103 a tehnicii actorice\u015fti cu o implica\u0163ie esen\u0163ial\u0103 \u00een comunicarea mesajului scenic. Pe l\u00e2ng\u0103 clasicele mijloace \u015fi principii de preg\u0103tire ale actorului, vom supune dezbaterii \u015fi anumite influen\u0163e ale vie\u0163ii culturale artistice actuale, modific\u0103ri transmise \u015fi dictate de curentul contemporan.<\/p>\n

<\/strong>Subiectul este foarte larg \u015fi dificil de cuprins \u00een toat\u0103 diversitatea \u015fi amploarea sa, dar asum\u00e2ndu-ne curajul de a aborda c\u00e2teva din laturile esen\u0163iale, vom putea clarifica detalii f\u0103r\u0103 de care cercetarea ar fi greu de sus\u0163inut.<\/p>\n

<\/strong>Ca fiin\u0163\u0103 bio-psiho-social\u0103, omul a fost \u00eenzestrat de natur\u0103 cu aptitudini \u015fi cu \u00eensu\u015firi excep\u0163ionale, acumul\u00e2nd for\u0163e de energie f\u0103r\u0103 egal, menite a-l defini ca fiin\u0163\u0103 creatoare de bunuri (valori) materiale \u015fi spirituale; aptitudini ce i-au conturat destinul, ra\u0163iunea de a exista \u015fi apartenen\u0163a la marele univers.<\/p>\n

<\/strong>Impulsul primitiv al crea\u0163iei artistice provine dintr-un dezechilibru al sufletului omenesc determinat nu de nevoile biologice care sunt dirijate spre lumea exterioar\u0103 (foame, c\u0103utare de ad\u0103post, sexualitate), ci de nevoi mult mai ad\u00e2nci dec\u00e2t cele instinctive; acestea fiind de natur\u0103 spiritual\u0103, iar satisfacerea lor are loc printr-o activitate de crea\u0163ie care se na\u015fte dintr-un anumit conflict cu natura primitiv\u0103. Astfel, opera de art\u0103 (frumosul artistic) este crea\u0163ie uman\u0103 av\u00e2nd ca punct de pornire (modalit\u0103\u0163i de manifestare) o complexitate de factori psihologici inclu\u015fi \u00een existen\u0163a individual\u0103 \u015fi social\u0103 a fiin\u0163ei umane. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, omul artist este, mai \u00eent\u00e2i de toate, un om ca to\u0163i ceilal\u0163i: doritor s\u0103-\u015fi tr\u0103iasc\u0103 din plin via\u0163a, s\u0103 construiasc\u0103, s\u0103 \u00eenf\u0103ptuiasc\u0103, s\u0103 aib\u0103 rela\u0163ii bune cu semenii, s\u0103 se bucure de frumos \u015fi de bine, s\u0103 cunoasc\u0103 tainele lumii, s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een ordine \u015fi demnitate, s\u0103 se afirme \u015fi s\u0103 se fac\u0103 cunoscut. El vine pe lume ca individualitate unicat, cu unele caracteristici generale asem\u0103n\u0103toare semenilor \u015fi tuturor vie\u0163uitoarelor, dar \u015fi cu unele caracteristici particulare, care definesc ceea ce numim personalitate \u015fi individualitate distinct\u0103.<\/p>\n

<\/strong>\u00cen studiul ce urmeaz\u0103 plec\u0103m de la afirma\u0163ia esteticianului german Nicolai Hartmann ,, Nimeni nu \u00eencepe cu propria sa g\u00e2ndire. Fiecare g\u0103se\u015fte prezent\u0103 \u00een vremea lui o anumit\u0103 stare de fapt a cunoa\u015fterii \u015fi a punerii problemelor, stare \u00een care el se integreaz\u0103 \u015fi de la care porne\u015fte \u00een cercetere\u201d[1]<\/a>; astfel, fiecare domeniu are o origine, are un \u00eenceput de la care se porne\u015fte c\u0103tre definire, pentru ca, mai t\u00e2rziu, odat\u0103 cu descoperirea \u015fi aprofundarea particularit\u0103\u0163ilor s\u0103 se concretizeze \u00eentr-o \u015ftiin\u0163\u0103 de sine st\u0103t\u0103toare.<\/p>\n

<\/strong>Putem afirma c\u0103 teatrul nu apare aici <\/em><\/strong>\u015fi acum<\/em><\/strong>, ci are r\u0103d\u0103cini care cer a fi cercetate cu mare aten\u0163ie. Aducem \u00een discu\u0163ie faptul c\u0103 la baza tuturor activit\u0103\u0163ilor creatoate sunt ac\u0163iunile ludice, adic\u0103 jocul<\/em><\/strong>. Baz\u00e2bdu-ne pe aceast\u0103 idee putem afirma c\u0103 exist\u0103 o str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 \u00eentre aceast\u0103 predispozi\u0163ie nativ\u0103 a omului \u015fi art\u0103. Indiferent de locul \u00een care artistul se exprim\u0103, fie pe scen\u0103, \u00een locuri neconven\u0163ionale, pe platourile de filmare sau \u00eentr-un studio, el posed\u0103 o peg\u0103tire riguroas\u0103 care-i permite s\u0103 se adapteze conjuncturilor respective. \u00cen oricare situa\u0163ie s-ar afla, actorul interpreteaz\u0103 un rol, contureaz\u0103 un personaj, adapt\u00e2ndu-\u015fi munca de crea\u0163ie la condi\u0163iile \u015fi cerin\u0163ele date de contextul existent. Jocul<\/em><\/strong> marcheaz\u0103 punctul de pornire al actului artistic \u015fi din acest moment, noi truditorii scenei, c\u0103ut\u0103m cu mult\u0103 st\u0103ruin\u0163\u0103 s\u0103 descifr\u0103m gradul de implicare al s\u0103u \u00een procesul de crea\u0163ie scenic\u0103. Dup\u0103 opinia noastr\u0103, instinctul jocului \u015fi cel al exprim\u0103rii artistice tr\u0103iesc \u00eempreun\u0103, deoarece ar fi greu de perceput implicarea actorului, a dramaturgului, a regizorului \u015fi scenografului \u00een lucrarea scenic\u0103 f\u0103r\u0103 a se l\u0103sa mai \u00eent\u00e2i cuprin\u015fi de o stare ludic\u0103 menit\u0103 s\u0103 guverneze m\u0103\u015ftile \u015fi \u00eentruchip\u0103rile diverse.<\/p>\n

<\/strong>Oamenii de teatru sus\u0163in c\u0103 jocul (disponibilitatea pentru joc) devine o component\u0103 a artei spectacolului, un element care face parte din lumea interioar\u0103, chiar din substan\u0163a materialului teatral. Ne descoperim adesea spun\u00e2nd c\u0103 actorul are mereu o mare poft\u0103 de joc \u015fi manifest\u0103 o mare bucurie, o mare voluptate a jocului. De fapt, \u00een aceste expresii, \u00een acest mod de a g\u00e2ndi \u015fi a percepe fenomenul scenic st\u0103 \u00eentregul \u00een\u0163eles al artei teatrale.<\/p>\n

<\/strong>Unii teoreticieni ai artei spun c\u0103 jocul este doar un prilej, o ocazie de a fi \u00eempreun\u0103 cu actul de crea\u0163ie, iar al\u0163ii afirm\u0103 c\u0103 arta se na\u015fte din joc. Dar, dup\u0103 Liviu Rusu, arta \u015fi jocul au unele caracteristici comune care pot duce la o oarecare confuzie. Tr\u0103s\u0103tura lor comun\u0103 este atrac\u0163ia pentru aventur\u0103, care are ca scop evadarea din platitudinea vie\u0163ii banale \u015fi pl\u0103smuirea lumii proprii care dep\u0103\u015fe\u015fte aspira\u0163iile instinctive. Am\u00e2ndou\u0103 sunt atitudini fa\u0163\u0103 de anumite conflicte \u015fi sunt, cel pu\u0163in \u00een aparen\u0163\u0103, activit\u0103\u0163i dezinteresate. Fac parte din domenii care se aseam\u0103n\u0103 sau se pot compara \u015fi au rolul de a restabili un echilibru sufletesc, \u00eens\u0103 care nu se pot deduce unul din cel\u0103lalt. Crea\u0163ia artistic\u0103 poate \u00eenlocui jocul, dar nu deriv\u0103 din el, ci aceast\u0103 predispozi\u0163ie ludic\u0103 reprezint\u0103 doar punctul de plecare \u00een lungul drum al des\u0103v\u00e2r\u015firii actului artistic.<\/p>\n

<\/strong>Fiecare perioad\u0103 de timp, prin intermediul experimentelor desf\u0103\u015furate, revolu\u0163ioneaz\u0103 \u00eentreaga societate cultural\u0103, aduc\u00e2nd \u00een aten\u0163ie un nou mod de a g\u00e2ndi, de a ac\u0163iona \u015fi de a interpreta problematica vie\u0163ii. Tr\u0103im \u00eentr-o lume foarte agitat\u0103, \u00eentr-un timp al globaliz\u0103rii, un timp al marilor provoc\u0103ri, al confrunt\u0103rii omului cu problemele civiliza\u0163iei la \u00eenceputul mileniului III. Genera\u0163ia noastr\u0103 tr\u0103ie\u015fte \u015fi se maturizeaz\u0103, ca timp istoric, la o mare r\u0103scruce de drumuri, \u00een spa\u0163iul c\u0103rora se \u00eent\u00e2lnesc \u015fi se interp\u0103trund concepte, teme, idei \u015fi valori ale tradi\u0163iei \u015fi prezentului, iar viitorul este cel care p\u0103trunde \u00een plin\u0103 for\u0163\u0103 cu toate semnalele lui \u00een \u00eentreaga noastr\u0103 g\u00e2ndire \u015fi sim\u0163ire prin intermediul fiec\u0103rui eveniment declan\u015fat. Se na\u015fte o lume nou\u0103, care impune transform\u0103ri majore din toate punctele de vedere ale existen\u0163ei umane. Influen\u0163ele unei alte mentalit\u0103\u0163i, dorin\u0163ele de schimbare, precum \u015fi cele de realizare artistic\u0103 prin noi forme de manifestare, plaseaz\u0103 omul modern \u00eentr-o situa\u0163ie antagonist\u0103 cu valorile trecutului, cu actualitatea tr\u0103it\u0103 \u015fi, de ce nu, chiar cu el \u00eensu\u015fi. Omul nu este con\u015ftient \u015fi nici preg\u0103tit \u00een fa\u0163a aceastor avalan\u015fe informa\u0163ionale care-i bulverseaz\u0103 scara valorilor \u015fi care-l solicit\u0103 la stabilirea unei alte ierarhiz\u0103ri \u00eentr-un timp destul de scurt. Nu tot ceea ce ni se prezint\u0103 sau se promoveaz\u0103 se poate constitui \u00eentr-un model pentru viitor. C\u0103ile de propagare, de comunicare, de informare, din ziua de ast\u0103zi, sunt dintre cele mai diverse \u015fi au un impact direct asupra individului, oricine ar fi el, din oricare mediu ar proveni si oricare i-ar fi profesia. Media, fie c\u0103 vorbim despre cuv\u00e2ntul scris g\u0103sit \u00een publica\u0163ii (ziare, reviste, c\u0103r\u0163i), fie c\u0103 ne referim la emisiuni radio sau la cele televizate, unde exprimarea verbal\u0103 este \u00eenso\u0163it\u0103 \u015fi de imagini, ne ofer\u0103 altermative de exprimare artistic\u0103 dintre cele mai diversificate, dar, de cele mai multe ori, \u00een cazul televiziunilor, reprezenta\u0163iile artistice, talk show-urile, multitudinea de crea\u0163ii publicitare, nu \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fesc genera\u0163iei contemporane modele dintre cele mai viabile, duc\u00e2nd \u00een acest mod la dezinformare, la deformarea realit\u0103\u0163ii, la iluzii \u015fi la crearea falselor valori.<\/p>\n

<\/strong>Referindu-ne la disponibilit\u0103\u0163ile creative ale omului fa\u0163\u0103 de art\u0103, observ\u0103m c\u0103 aceasta \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 ne\u015fterse valorile, peste timp, \u00eentruc\u00e2t ele nu s-au n\u0103scut sub influen\u0163a unei tendin\u0163e trec\u0103toare, ci sub semnul unor principii \u015fi valori tradi\u0163ionale perene. \u00centreg fenomenul artistic se manifest\u0103 printr-o tendin\u0163\u0103 cu totul special\u0103 \u00een raport cu actul de crea\u0163ie propriu-zis \u015fi \u00een raport cu percep\u0163ia publicului, viz\u00e2nd contactul cu opera de art\u0103. Este vorba de afirmarea nevoii de schimbare, de transformare, de reg\u00e2ndire \u015fi reproiectare a \u00eentregului mod de existen\u0163\u0103 din lumea artelor: procesul de crea\u0163ie, destinul creatorilor \u015fi reevaluarea modalit\u0103\u0163ilor de manifestare a tuturor func\u0163iilor artei \u00een contact cu evolu\u0163ia \u015fi dezvoltarea tot mai complex\u0103 a vie\u0163ii sociale \u00eenc\u0103rcat\u0103 de schimb\u0103ri. Conceptul de modernitate, de inovare, de schimbare, de diversificare este omniprezent \u00een materie de crea\u0163ie artistic\u0103. Arta spectacolului teatral cunoa\u015fte o evolu\u0163ie \u015fi o putere de atrac\u0163ie neb\u0103nuit\u0103 prin experimentele \u015fi \u00eennoirile aduse limbajului scenic. Formula Teatrului Studio<\/em><\/strong> aduce mai mult\u0103 autenticitate \u015fi adev\u0103r \u00een \u00eentregul act de crea\u0163ie scenic\u0103 \u015fi reflect\u0103 nevoia de exprimare a fiec\u0103rei trupe pornind de la idei cum sunt: reteatralizarea teatrului, punerea \u00een valoare a textului dramatic prin prisma unei viziuni regizorale bine definite ca mesaj, revenirea la valorile spectaculare ale limbajului nonverbal (comportament \u015fi atitudine scenic\u0103, gestic\u0103, expresivitate corporal\u0103, inven\u0163ie scenic\u0103 \u00een afara textului, dar \u00een spiritul s\u0103u), ie\u015firea din spa\u0163iile de joc conven\u0163ionale \u015fi folosirea celor ambientale, \u00eentrebuin\u0163ate cu sensuri metaforice \u015fi cu scopul unei mai str\u00e2nse leg\u0103turi cu publicul \u015fi cu implicarea acestuia \u00een reprezenta\u0163ie, excluderea elemetelor declamatorii \u015fi tr\u0103iriste \u015fi punerea accentului pe tonalitatea \u015fi sensul firesc al cuv\u00e2ntului rostit.<\/p>\n

<\/strong>Filozoful Herbert Marcuse, preocupat intens de direc\u0163iile \u015fi disponibilit\u0103\u0163ile de evolu\u0163ie cultural\u0103 a societ\u0103\u0163ii occidentale contemporane, pune \u00een discu\u0163ie implica\u0163iile sociale \u015fi antropologice generale ale formelor de dezvoltare a artei \u00een viitor. \u00cen acest cadru, el se refer\u0103 la arta viitorului f\u0103r\u0103 a o defini ca form\u0103 a realit\u0103\u0163ii. Dup\u0103 opinia sa, arta va fi mai mult o atitudine, ,,o crea\u0163ie at\u00e2t \u00een sens intelectual c\u00e2t \u015fi material, o \u00eengem\u0103nare a tehnicii \u015fi artelor \u00een procesul de reconstruc\u0163ie a ambientului, o \u00eembinare a ora\u015fului \u015fi satului, a industriei \u015fi naturii, dup\u0103 ce au fost \u00eenl\u0103turate ororile exploat\u0103rii comerciale \u015fi \u00eenfrumuse\u0163\u0103rii (ca poleire a realit\u0103\u0163ii), astfel \u00eenc\u00e2t Arta s\u0103 nu mai poat\u0103 sluji ca stimulent al afacerilor\u201d[2]<\/a>. Posibilitatea de a crea o asemenea ambian\u0163\u0103 depinde, evident, de transformarea total\u0103 a societ\u0103\u0163ii existente: de noi \u0163eluri, de un nou mod de produc\u0163ie \u015fi de un nou tip de fiin\u0163\u0103 uman\u0103 ca produc\u0103tor, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 aib\u0103 loc sf\u00e2r\u015fitul separ\u0103rii dintre munc\u0103 \u015fi pl\u0103cere. Arta, \u00eentr-un asemenea viitor, nu anuleaz\u0103 capacitatea oamenilor de a \u00een\u0163elege valorile tradi\u0163ionale \u015fi a se bucura de ele. Ea este transcendent\u0103 \u00eentr-un sens care o distinge \u015fi o delimiteaz\u0103 de orice realitate cotidian\u0103 pe care am putea-o avea \u00een vedere. Oric\u00e2t de liber\u0103 ar fi societatea, se va izbi de necesitatea muncii, a luptei \u00eempotriva s\u0103r\u0103ciei, a mor\u0163ii \u015fi bolii. \u00cen felul acesta, subliniaz\u0103 Herbert Marcuse, artele vor p\u0103stra forme de expresie proprii lor \u015fi numai lor, adic\u0103 acelea ale unui frumos \u015fi ale unui adev\u0103r antagonist \u00een raport cu cele ale realit\u0103\u0163ii. Dac\u0103 va fi ceva de anulat, spune \u00een continuare autorul studiului, dizolvarea artei \u00een realitate va fi \u201efalsul, conformismul, receptarea confortabil\u0103 a Artei \u00een ordinea deja stabilit\u0103\u201d[3]<\/a>.<\/p>\n

\u00cen studiul s\u0103u Sensibilitatea estetic\u0103 \u00eentre art\u0103 \u015fi paraart\u0103[4]<\/strong><\/a><\/em>, Victor Ernest Ma\u015fek atr\u0103gea aten\u0163ia asupra faptului c\u0103 nu toate formele actuale, at\u00e2t de diferite \u015fi contradictorii, prezentate de universul artistic contemporan \u00ee\u015fi vor putea prelungi \u015fi dezvolta existen\u0163a ca forme caracteristice viitorului. Depinde \u00een mare m\u0103sur\u0103 de ceea ce apreciem \u015fi omolog\u0103m noi ast\u0103zi ca valabil \u015fi de dorit \u00een art\u0103 pentru ca aceast\u0103 posibilitate, con\u0163inut\u0103 \u00een prezentul artei, s\u0103 se concretizeze ca atare, cel pu\u0163in \u00een viitorul mai apropiat. Dup\u0103 ce aminte\u015fte c\u00e2teva dispute privitoare la perspectiva artelor \u00eentr-o societate a viitorului \u015fi dup\u0103 ce ascult\u0103 argumentele celor care sus\u0163ineau tot felul de ipoteze, (spre exemplu, arta ar reprezenta o experimentare formal\u0103 a unor procedee tehnice noi sau concep\u0163ii legate de \u00eengustarea spa\u0163iului de manifestare a sa \u00eentr-o civiliza\u0163ie bazat\u0103 pe ritmuri \u015fi performan\u0163e tehnico-\u015ftiin\u0163ifice deosebite, \u00een care sistemul existen\u0163ial tehnocratic \u015fi intens programatic reduce apetitul de crea\u0163ie al arti\u015ftilor, ori idei despre dispari\u0163ia aurei ludice a artei \u015fi \u00eenlocuirea acesteia doar cu un intelectualism lucid \u015fi rece), f\u0103r\u0103 a exclude opiniile altora, Victor Ernest Ma\u015fek credea c\u0103 mai important ar fi s\u0103 se analizeze \u00een ce m\u0103sur\u0103 artistul mai posed\u0103, ca om, un crez \u015fi un ideal de via\u0163\u0103, pe care s\u0103-l propun\u0103 ca alternativ\u0103 semenilor s\u0103i \u015fi pe care s\u0103-l opun\u0103 tendin\u0163elor de pervertire pragmatic\u0103 a valorilor umane esen\u0163iale. \u00centrebarea hot\u0103r\u00e2toare pe care ar trebui s\u0103 ne-o adres\u0103m este dac\u0103<\/em><\/strong> \u015fi \u00een ce<\/em><\/strong> m\u0103sur\u0103, iar nu cu ce<\/em><\/strong> mijloace (tradi\u0163ionale sau moderne), va putea arta \u00eemplini o func\u0163ie axiologic\u0103 \u015fi spiritual\u0103 de compensare a reverselor nedorite provocate, pe plan uman \u015fi social, de autodinamica dezvolt\u0103rii tehnico-\u015ftiin\u0163ifice. \u00cen acest sens, nu numai c\u0103 arta este, \u015fi mai ales, va fi necesar\u0103 \u015fi justificat\u0103, dar c\u0103, poate aparent paradoxal, ea va fi socialmente mai necesar\u0103 dec\u00e2t \u00eenainte datorit\u0103 faptului c\u0103 producerea \u015fi receptarea operei de art\u0103 vor reprezenta singurele modalit\u0103\u0163i de confirmare a unora dintre for\u0163ele umane esen\u0163iale viz\u00e2nd sfera activit\u0103\u0163ii \u015fi nevoia individului de autocunoa\u015ftere \u015fi autoexprimare. <\/em><\/p>\n

Cunoa\u015fterea c\u00e2t mai multor date legate de geneza fenomenului de art\u0103, de prezen\u0163a \u015fi locul important pe care-l ocup\u0103 ea \u00een existen\u0163a uman\u0103 \u015fi \u00een substan\u0163a existen\u0163ei sociale, ne determin\u0103 s\u0103 concluzion\u0103m c\u0103 arta este o form\u0103 a activit\u0103\u0163ii umane. Prin art\u0103, omul \u00ee\u015fi manifest\u0103 o atitudine creatoare \u015fi o viziune asupra vie\u0163ii \u015fi asupra lumii prin modelarea unei anumite materii. Acest tip de ac\u0163iune \u00eei umple existen\u0163a, \u00eei \u00eembog\u0103\u0163e\u015fte sufletul \u015fi-l \u00eenal\u0163\u0103 spiritual.<\/p>\n

<\/strong>\u00cen paginile anterioare, ne-am ocupat de analiza unor importante procese \u015fi fenomene prin care se identific\u0103 geneza crea\u0163iei artistice, form\u0103 distinct\u0103 \u015fi caracteristic\u0103 fiin\u0163ei \u015fi societ\u0103\u0163ii umane. Am vorbit despre apari\u0163ia actului artistic necesar \u015fi profund implicat \u00een existen\u0163a uman\u0103, \u00een plan spiritual, am eviden\u0163iat voca\u0163ia omului de a fi creator, am comentat necesitatea schimb\u0103rilor \u00een domeniul artei teatrale exemplific\u00e2nd c\u00e2teva dintre ele \u015fi am dezb\u0103tut rolul artei \u00een prezent \u015fi \u00een viitor. Vom continua cu referiri la aspecte legate de arta teatral\u0103 ca art\u0103 de sintez\u0103, cu mari disponibilit\u0103\u0163i spre cunoa\u015ftere \u015fi comunicare, \u00een cadrul c\u0103reia predispozi\u0163iile \u015fi calit\u0103\u0163ile cu care a fost \u00eenzestrat artistul autentic au un rol definitoriu \u00een preg\u0103tirea sa. Totodat\u0103, voi sus\u0163ine, prin argumenta\u0163ia ulterioar\u0103, faptul c\u0103 indiferent de modalit\u0103\u0163ile de exprimare a actorului contemporan, cu toate influen\u0163ele timpului actual, nu va exclude raportarea preg\u0103tirii, muncii \u015fi perfec\u0163ion\u0103rii sale la valorile incontestabile ce definesc fundamentul acestei institu\u0163ii numite \u2013 teatru.<\/p>\n

<\/strong>Se \u00eent\u00e2lnesc \u00een componen\u0163a \u015fi sinteza artei teatrale, \u00eentr-o deplin\u0103 unitate, mai multe forme de manifestare artistic\u0103: literatura (textul dramatic), arta actorului (interpret al textului dramatic), arta regizorului, (creatorul care concepe, organizeaz\u0103 \u015fi realizeaz\u0103, \u00eentr-o viziune proprie, \u00eentregul joc scenic prin care textul dramatic devine o realitate de via\u0163\u0103, o poveste retr\u0103it\u0103 pe scen\u0103, \u00een interpretarea actorilor), muzica \u015fi \u00eentreg spa\u0163iul de sunete \u015fi zgomote, dansul \u015fi \u00eentreg ansamblul de mi\u015fcare scenic\u0103, decorurile \u015fi costumele, mobilierul \u015fi obiectele din spa\u0163iul teatral, eclerajul \u015fi efectele de lumini \u015fi tehnica de mi\u015fcare a \u00eentregului material scenic (schimb\u0103rile de decor). Toate aceste forme de art\u0103 (forme de manifestare artistic\u0103) \u015fi elemente de tehnic\u0103 \u015fi animare scenic\u0103 sunt \u00eentr-o total\u0103 interdependen\u0163\u0103 \u00een lumea teatrului \u015fi se pun \u00een slujba tuturor regulilor \u015fi principiilor lui, chiar dac\u0103 ele se exprim\u0103, individual, \u00eentr-un limbaj propriu.<\/p>\n

<\/strong>Principul de baz\u0103 pe care se fundamenteaz\u0103 \u015fi se dezvolt\u0103 arta actorului ar fi dorin\u0163a de a ie\u015fi din propria individualitate \u015fi de a se transfigura \u00eentr-o alta, str\u0103in\u0103, distinct\u0103 de el. \u00cen aceast\u0103 viziune, pl\u0103cerea de a tr\u0103i sub o masc\u0103 r\u0103spunde unei nevoi de eliberare, c\u0103reia via\u0163a practic\u0103 nu-i oferea niciodat\u0103 satisfac\u0163ia dorit\u0103. \u201eSub masc\u0103, omul se joac\u0103 cu iluzia de a fi dep\u0103\u015fit condi\u0163ia ordinar\u0103 a vie\u0163ii sale, de a fi \u00eenvins constr\u00e2ngerile ei \u015fi de a tr\u0103i cu un sentiment de sine mai fericit dec\u00e2t acela pe care reprezentarea obi\u015fnuit\u0103 a individualit\u0103\u0163ii noastre \u00eei \u00eeng\u0103duie\u201d[5]<\/a>.<\/p>\n

Pentru a ob\u0163ine evadarea \u00eentr-o alt\u0103 individualitate, deci pentru a se transpune \u00eentr-un personaj, actorul trebuie s\u0103 fie mai ales, un artist al corpului s\u0103u, mobilitatea fizic\u0103 fiind una din \u00eensu\u015firile cele mai importante ale talentului actoricesc; \u00ee\u015fi modific\u0103 fizionomia \u015fi atitudinea corporal\u0103, inflexiunile vocii \u015fi debitul verbal, \u00ee\u015fi modific\u0103 reflexele \u015fi atitudinile pentru a le \u00eenlocui cu ceea ce el consider\u0103 c\u0103 este propriu unui comportament nou (inventat) \u00een func\u0163ie de datele personajelor pe care le are de \u00eentruchipat \u00eentr-o reprezenta\u0163ie sau alta.<\/p>\n

Pentru actorul din epoca modern\u0103, judecarea existen\u0163ei \u015fi continuit\u0103\u0163ii artei teatrale prin prisma recept\u0103rii ei ca art\u0103 vizual\u0103 \u00een primul r\u00e2nd, dar \u015fi ca art\u0103 auditiv\u0103, este de o mare \u00eensemn\u0103tate. Prin aceast\u0103 continu\u0103 problematizare, el se fere\u015fte de a ie\u015fi din matca predispozi\u0163iilor sale viz\u00e2nd recrearea universului omenesc prin \u00eentruchiparea unei diversit\u0103\u0163i de personaje \u015fi caractere, \u00eentr-o multitudine de atitudini \u015fi reac\u0163ii comportamentale care s\u0103 \u0163in\u0103 treaz\u0103 sim\u0163irea uman\u0103, s\u0103 o revigoreze \u015fi s\u0103 o deschid\u0103 spre misterul vie\u0163ii intens tr\u0103ite.<\/p>\n

Pentru fiecare genera\u0163ie de arti\u015fti ai lumii scenice, descoperirea \u015fi redescoperirea teatrului prin limbajul s\u0103u de origine, prin mijloacele sale de expresie, este un lucru fundamental \u00een cunoa\u015fterea drumului ce trebuie parcurs c\u0103tre actul de crea\u0163ie. Exist\u0103 o pledoarie a lui Eugen Ionesco, deosebit de conving\u0103toare, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu ceea ce trebuie s\u0103 \u00een\u0163elegem prin \u00eentinerirea limbajului teatral. Dup\u0103 opinia sa, ,,Orice limbaj evolueaz\u0103, dar a evolua, a se re\u00eennoi nu \u00eenseamn\u0103 a se p\u0103r\u0103si \u015fi a deveni altceva, \u00eenseamn\u0103 a te reg\u0103si de fiecare dat\u0103, \u00een fiecare moment istoric. Se evolueaz\u0103 conform cu sine \u00eensu\u0163i. Limbajul de teatru nu poate fi niciodat\u0103 altceva dec\u00e2t limbajul de teatru. Plec\u00e2nd de la o metod\u0103 redescoperit\u0103 \u015fi de la un limbaj re\u00eent\u00e2lnit se pot l\u0103rgi frontierele realului cunoscut\u201d[6]<\/a>. Astfel, Eugen Ionesco acrediteaz\u0103 \u015fi ideea c\u0103 \u00eens\u0103\u015fi avangarda \u00een teatru (atunci c\u00e2nd nu e o metod\u0103) nu poate fi altceva dec\u00e2t o redescoperire instinctiv\u0103 a teatrului, o luare de cuno\u015ftin\u0163\u0103 a metodelor uitate care cer, \u00een fiecare clip\u0103, s\u0103 fie din nou redescoperite \u015fi \u00eentinerite. \u00cen diversitatea lor, operele de art\u0103, marile capodopere, se completeaz\u0103 unele pe altele, coexist\u0103, se confirm\u0103 \u00eentre ele, nu se anuleaz\u0103 \u015fi nu se exclud.<\/p>\n

Profesia de actor este una voca\u0163ional\u0103. Finalitatea ei se cite\u015fte \u00een asimilarea \u015fi st\u0103p\u00e2nirea unor nenum\u0103rate date tehnice apar\u0163in\u00e2nd cunoa\u015fterii autonomiei mijloacelor de limbaj \u015fi de practic\u0103 scenic\u0103. Toate aceste deprinderi pot fi \u00eens\u0103 valorificate la scara performan\u0163ei numai atunci c\u00e2nd ele sunt sus\u0163inute de talent autentic (predispozi\u0163ii speciale, pentru transformarea instinctului histrionic \u00een act de crea\u0163ie artistic\u0103 plin\u0103 de substan\u0163\u0103, cu mare putere de convingere \u015fi de influen\u0163are a publicului \u00een datele sensibile ale puterii lui suflete\u015fti). Profesia de actor, ajuns\u0103 la nivelul de performan\u0163\u0103, are la baz\u0103 o foarte aprofundat\u0103 \u015fcoal\u0103 a cunoa\u015fterii, a interdisciplinarit\u0103\u0163ii, a unui impresionant z\u0103c\u0103m\u00e2nt de informa\u0163ie, de cultur\u0103 \u015fi de experien\u0163\u0103 de via\u0163\u0103 intens tr\u0103it\u0103. Dialogul cu lumea, starea de iubire \u015fi de ocrotire a tot ceea ce \u00eenseamn\u0103 pulsul viu al vie\u0163ii, nevoia de frumos, de bine \u015fi de adev\u0103r sunt tocmai st\u0103rile prin care individualitatea lui creatoare se simte prezent\u0103 \u015fi implicat\u0103 continuu \u00een plan moral, profesional \u015fi social.<\/p>\n

Pentru a se defini ca individualitate artistic\u0103 (individualitate creatoare), actorul parcurge, prin urmare, un drum al form\u0103rii sale profesionale. Ini\u0163ierea \u00een descoperirea autentic\u0103 a tainelor lumii de teatru \u00eencepe din primii ani de studen\u0163ie, c\u00e2nd t\u00e2n\u0103rul se va descoperi pe sine cu un anume poten\u0163ial de \u00eenclina\u0163ii, de aptitudini, \u00een raport cu cerin\u0163ele de studiu \u015fi-\u015fi va autoevalua for\u0163ele \u00een contextul unei activit\u0103\u0163i de grup; se va deprinde cu anumite rigori comportamentale raportate la activitatea \u00eentregii echipe din care face \u015fi el parte, \u00een\u0163eleg\u00e2nd c\u00e2t de mare \u00eei este responsabilitatea \u00een fa\u0163a regulilor artei scenice. Va pricepe c\u0103 tema fundamental\u0103 de cercetare, c\u0103utare \u015fi descoperire este omul \u015fi complexitatea existen\u0163ei lui \u00een concordan\u0163\u0103 cu rela\u0163ia pe care o are cu natura \u015fi cu lumea \u00eenconjur\u0103toare \u015fi va \u00een\u0163elege c\u0103 jocul scenic este o component\u0103 definitorie a artei actorului \u015fi reprezint\u0103 capacitatea artistului de a \u00eentruchipa, \u00eentr-o viziune proprie, prin aptitudinile pe care le are \u015fi le dezvolt\u0103 prin exerci\u0163iu \u015fi experiment (prezen\u0163\u0103 \u015fi expresie corporal\u0103, mobilitate, mimic\u0103, ritm, expresivitate, reac\u0163ie, dic\u0163ie\u2026) conduita uman\u0103 \u00een cele mai diferite \u015fi mai tensionate ipostaze ale vie\u0163ii. \u015ecoala nu-i poate oferi talent, ea \u00eel \u00eenva\u0163\u0103 doar cum s\u0103 \u015fi-l cultive \u015fi s\u0103-l dezvolte pe cel dob\u00e2ndit din na\u015ftere, \u00een scopul punerii lui \u00een valoare. \u015ecoala \u00eel \u00eenva\u0163\u0103 limbajul estetic al artei c\u0103reia i se dedic\u0103 \u015fi principiile prin care talentul s\u0103u poate fi pus \u00een slujba lui. El ia astfel contact cu diverse modalit\u0103\u0163i de lucru, cu ajutorul c\u0103rora poate descoperi formele de transpunere \u015fi \u00eentruchipare scenic\u0103 a unui text dramatic cuprinz\u00e2nd o ac\u0163iune ce implic\u0103 participarea unor personaje \u015fi a unor caractere umane bine definite, purt\u0103toare de mesaj artistic.<\/p>\n

Procesul de comunicare, \u00een drumul c\u0103tre des\u0103v\u00e2r\u015firea scenic\u0103, presupune, prin defini\u0163ie, transmiterea de informa\u0163ii cu ajutorul unui cod, al unui sistem de semne. Acest act se bazeaz\u0103 pe un moment de emitere<\/em><\/strong>, pe altul de receptare<\/em><\/strong> \u015fi pe mesajul codificat<\/em><\/strong>. Sistemul de semne prin care se transmite \u00een arta actorului mesajul comport\u0103, \u00eentre altele, comunicarea prin limbaj verbal, prin limbaj corporal<\/em><\/strong> (atitudine, gest, mimic\u0103) \u015fi, bine\u00een\u0163eles, prin empatie, (expresie a unei transpuneri imaginative \u015fi emo\u0163ionale \u00een situa\u0163ia partenerului), fapt ce provoac\u0103 un proces de apropiere \u00eentre actori \u00een timpul actului de crea\u0163ie scenic\u0103. No\u0163iunea de ac\u0163iune fizic\u0103<\/em><\/strong> a fost utilizat\u0103 \u00een limbajul teatral pentru a exprima, \u00eentr-un termen tehnic, ansamblul de mi\u015fc\u0103ri \u015fi gesturi pe care le folose\u015fte actorul pe parcursul interpret\u0103rii rolului. Toate mi\u015fc\u0103rile \u015fi activit\u0103\u0163ile omului sunt ac\u0163iuni prin care, con\u015ftient sau nu, voit sau far\u0103 voin\u0163\u0103, se comunic\u0103 sensul manifest\u0103rii lui.<\/p>\n

Ac\u0163iunea sa poate fi pozitiv\u0103 sau reprobabil\u0103, con\u015ftient\u0103 sau dominat\u0103 de lipsa controlului, dar toate la un loc izvor\u0103sc dintr-o stare creatoare plin\u0103 de adev\u0103r, pasionat\u0103, urm\u0103rind un \u0163el. La omul de teatru, la actor, se distinge capacitatea de a-\u015fi preg\u0103ti, organiza \u015fi controla activit\u0103\u0163ile \u00eentr-un anumit timp dat. Instinctul, intui\u0163ia \u015fi subcon\u015ftientul pot juca un rol important, dar capacitatea omului de a-\u015fi cunoa\u015fte, st\u0103p\u00e2ni, judeca, \u00een\u0163elege \u015fi controla manifest\u0103rile fac ca ac\u0163iunile sale s\u0103 se deosebeasc\u0103 de cele ale tuturor celorlalte fiini\u0163e, \u015fi \u00eens\u0103\u015fi no\u0163iunea de ac\u0163iune cap\u0103t\u0103 o \u00een\u0163elegere special\u0103, mult mai complex\u0103.<\/p>\n

<\/strong>Ac\u0163iunea fizic\u0103 \u00een procesul de crea\u0163ie este limitativ\u0103, deoarece ea nu exprim\u0103 dec\u00e2t latura vizibil\u0103, aspectul strict exterior al activit\u0103\u0163ii scenice. Obliga\u0163ia artistului de a da via\u0163\u0103, de a face vizibil \u015fi conving\u0103tor rolul, presupune preluarea lui din condi\u0163ia literar\u0103 \u015fi transpunerea \u00een condi\u0163ia scenic\u0103, prin \u00eensu\u015firea tuturor datelor sale abstracte. Acest om\u2013imagine nu poate tr\u0103i refuz\u00e2ndu-i-se dreptul la via\u0163\u0103, cu toate procesele con\u015ftiente \u015fi sucon\u015ftiente de care se bucur\u0103 individul \u00een existen\u0163a sa obiectiv\u0103. Pentru a fi viabil \u015fi conving\u0103tor, personajul trebuie s\u0103 aib\u0103 un trup viu, un aparat senzorial treaz, o g\u00e2ndire activ\u0103, a via\u0163\u0103 spiritual\u0103, capacitatea \u015fi condi\u0163iile de a se adapta, de a se mi\u015fca \u015fi manifesta \u00een vederea solu\u0163ion\u0103rii intrigii al c\u0103rei participant este, \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 nu-\u015fi rateze scopul pe care-l urm\u0103re\u015fte \u00een via\u0163a sa scenic\u0103.<\/p>\n

<\/strong>,,Actorul tr\u0103ie\u015fte, pl\u00e2nge \u015fi r\u00e2de pe scen\u0103, dar tocmai pl\u00e2ng\u00e2nd \u015fi r\u00e2z\u00e2nd, el \u00ee\u015fi supravegheaz\u0103 r\u00e2sul \u015fi lacrimile. \u015ei, tocmai \u00een aceast\u0103 via\u0163\u0103 dubl\u0103, \u00een acest echilibru dintre via\u0163\u0103 \u015fi joc, st\u0103 arta\u201d[7]<\/a>. Altfel spus, ansamblul de ac\u0163iuni nu al\u0103tur\u0103 un lan\u0163 de mi\u015fc\u0103ri fizice mecanice, ci ele reprezint\u0103 executarea \u00een exterior a unor impulsuri provenite dintr-o activitate interioar\u0103 a subcon\u015ftientului controlat de con\u015ftient, o \u00eemplinire a unor nevoi l\u0103untrice motivate de un scop precis. Konstantin Stanislavski dezvolt\u0103 \u00een studiul s\u0103u Munca actorului cu sine \u00eensu\u015fi<\/em> considera\u0163ii privind dezvoltarea armonioas\u0103 a trupului actorului ca factor decisiv \u00een reprezentarea artistic\u0103. Cu ajutorul aptitudinilor fizice existente \u00eentr-un corp expresiv, rolul construit la nivel imaginativ poate fi restituit organic \u015fi credibil, iar elementele de cosmetic\u0103 \u015fi costumul \u00eentregesc crea\u0163ia. Un trup armonios va fi apt s\u0103 dezv\u0103luie cu u\u015furin\u0163\u0103 atitudini \u015fi gesturi izvor\u00e2te dintr-o tr\u0103ire vie interioar\u0103 av\u00e2nd ca fundament o tem\u0103 propus\u0103; astfel, \u00een aceste condi\u0163ii, gestul va \u00eenceta s\u0103 mai fie gest \u015fi va deveni ac\u0163iune autentic\u0103, iar mi\u015fcarea nu va mai fi mecanic\u0103 \u015fi nici mimica o grimas\u0103 nefireasc\u0103.<\/p>\n

Voi aduce \u00een discu\u0163ie \u015fi alte studii referitoare la importan\u0163a expresivit\u0103\u0163ii corporale, tocmai pentru a demonstra direc\u0163ia orient\u0103rii actorului, modelele etalon la care \u00ee\u015fi raporteaz\u0103 permanent preg\u0103tirea \u015fi implicit crea\u0163ia.<\/p>\n

Studii \u00eendreptate c\u0103tre descoperirea implic\u0103rii expresiei corporale \u00een procesul crea\u0163ie al actorului reg\u0103sim \u015fi \u00een analizele, \u00een concep\u0163iile \u015fi \u00een experimentele teatrale eviden\u0163iate de Vsevolod Meyerhold. Pornind de la studiul lui Leonardo da Vinci asupra legilor deplas\u0103rii \u00een spa\u0163iu, a p\u0103r\u0163ilor mobile apar\u0163in\u00e2nd corpului uman, lanseaz\u0103 ideea plasticit\u0103\u0163ii. Prin produc\u0163iile sale teatrale, desf\u0103\u015furate \u00een cadrul atelierelor de crea\u0163ie pe care le-a coordonat, Meyerhold ajunge la concluzia c\u0103 biomecanica ajut\u0103, prin exerci\u0163ii fizice, la antrenarea \u015fi preg\u0103tirea trupului \u00een vederea unei exprim\u0103ri organice, clare \u015fi lipsite de efort. Pun\u00e2nd accent pe mi\u015fcare, anun\u0163\u0103 \u00eentr\u2013un fel teatrul de<\/em><\/strong> ac\u0163iune<\/em><\/strong> care a marcat anii \u201970. Invent\u00e2nd biomecanica<\/em><\/strong>, urm\u0103re\u015fte perfec\u0163ionarea plastic\u0103 a actorului, consider\u00e2nd c\u0103 nu este important, \u00een teatru, scopul, ci mijlocul de lucru. \u00cen acest sens aduce \u00een prim-plan munca actorului eviden\u0163iat\u0103 prin mi\u015fcare \u015fi g\u00e2ndire, iar problematica creatorului o orienteaz\u0103 c\u0103tre zona de expresivitate, o latur\u0103 neexploatat\u0103 suficient de profesorul s\u0103u, Konstantin Stanislavski. Ca repere de orientare, Meyerhold \u015fi-a \u00eendreptat aten\u0163ia c\u0103tre teatrul brut (popular), circ, Commedia dell\u2019arte<\/em> \u015fi teatrul japonez No.<\/strong><\/em> Actorul lui Vsevolod Meyerhold nu trebuia s\u0103 simt\u0103, ci s\u0103 joace, s\u0103 acorde aten\u0163ie pozi\u0163ion\u0103rii corpului \u00een spa\u0163iu, s\u0103 danseze, s\u0103 vorbeasc\u0103, s\u0103 fie acrobat, s\u0103 g\u0103seasc\u0103 gestul psihologic al personajului, pentru ca ulterior s\u0103-l poat\u0103 exprima nu prin masc\u0103, ci prin atitudine fizic\u0103, prin poz\u0103<\/em><\/strong>. Trupul contureaz\u0103 mi\u015fcarea, figura poart\u0103 o masc\u0103 moart\u0103, dar poza pe care o ia actorul \u00eensufle\u0163e\u015fte masca.<\/p>\n

Ariane Mnouchkine, regizoare francez\u0103, este profund preocupat\u0103 de formele teatrului de b\u00e2lci \u015fi, implicit, ale celui popular, apel\u00e2nd deseori la tehnicile din Commedia dell\u2019arte <\/em>\u015fi la povestirile orientale \u2013 reprezent\u00e2nd, \u00een concep\u0163ia ei, originea formei teatrale. <\/em>Prin trimiterea \u00eentregului bagaj teatral la formele de exprimare str\u0103vechi, se confer\u0103 posibilitatea \u00een\u0163elegerii importan\u0163ei originalita\u0163ii \u00een crea\u0163ie \u015fi, concomitent, se men\u0163ine nealterat\u0103 rela\u0163ia actor \u2013 tradi\u0163ie – esen\u0163\u0103; cu alte cuvinte, a\u015fa cum sus\u0163ine \u015fi Radu Penciulescu[8]<\/a> punctul de plecare \u00een teatru este concretul \u015fi, admi\u0163\u00e2nd aceast\u0103 teorie, pornim \u00een cercetare dinspre cunoscut spre necunoscut, deoarece adev\u0103rul nu poate fi dec\u00e2t concret. Actorul ac\u0163ioneaz\u0103 totdeauna la timpul prezent aduc\u00e2nd \u00een actualitate evenimente trecute. Face sub ochii spectatorilor biografia unor momente, conferind substan\u0163\u0103 actual\u0103 acelor persoane care apar \u00een textul scris, deci personajul poate fi inactual sau atemporal, abstract sau real, \u00een func\u0163ie de poet, dar ceea ce este certitudine, \u015fi de la care se porne\u015fte \u00een studiu, este contemporanitatea actorului; ,,ac\u0163iunea sa este instantanee, imediat\u0103 \u015fi evident\u0103\u201d[9]<\/a>. O idee asem\u0103n\u0103toare apare \u015fi la creatoarea de \u015fcoal\u0103 de teatru, actri\u0163\u0103 \u015fi regizoare american\u0103 Viola Spolin, care dezvolt\u0103 un studiu complex \u00een ceea ce prive\u015fte rolul jocului \u015fi al improviza\u0163iei \u00een formarea actorului. \u00cenfiin\u0163\u00e2nd \u00een 1955, \u00een SUA, prima companie de \u201eteatru de improviza\u0163ie\u201d, iar \u00een 1963 public\u0103 220 de jocuri \u015fi exerci\u0163ii sub denumirea de Improviza\u0163ia pentru teatru.<\/em> \u00cen viziunea sa, tehnicile teatrale sunt tehnicile comunic\u0103rii, oricare ar fi ele, \u00een teatru totul realiz\u00e2ndu-se prin \u00eembinarea tr\u0103irii \u015fi a tehnicii. Printre punctele importante pe care le aduce spre exemplificare se num\u0103r\u0103 \u015fi fizicalitatea<\/em>,<\/strong> prin acest termen \u00een\u0163eleg\u00e2nd importan\u0163a raporturilor fizice \u015fi senzoriale \u00een vederea deschiderii drumului c\u0103tre art\u0103; adic\u0103 prin intermediul elementului fizic, pe care-l cunoa\u015ftem, g\u0103sim calea spre necunoscut, c\u0103tre spiritul uman \u00eensu\u015fi.<\/p>\n

Dac\u0103 anterior am f\u0103cut c\u00e2teva \u00eensemn\u0103ri referitoare la poz\u0103<\/em><\/strong>, \u00een continuare vom aduce \u00een discu\u0163ie masca<\/em>.<\/strong> Credem c\u0103, odat\u0103 stabilit\u0103, masca d\u0103 un punct de reper foarte precis asupra caracterului aflat \u00een studiu. Prin intermediul ei, personajul este construit global, iar cu ajutorul improviza\u0163iei se poate manifesta, \u00eentr-o situa\u0163ie dat\u0103, printr-o mie de moduri diferite, din care actorul alege ce va fi cel mai eficient at\u00e2t pentru spectacol c\u00e2t \u015fi pentru el \u00eensu\u015fi. Marile tradi\u0163ii teatrale, marile forme de exprimare artistic\u0103 prin joc, \u00eencep\u00e2nd cu tragedia greac\u0103 p\u00e2n\u0103 la teatrul oriental, au folosit elementul masc\u0103 drept formul\u0103 \u00een preg\u0103tirea esen\u0163ial\u0103 a actorului. Imediat ce un actor \u00ee\u015fi \u00eensu\u015fe\u015fte masca \u015fi se confund\u0103 cu ea, \u00eembrac\u0103 prin corpul s\u0103u imaginea, viziunea. Privind masca, de aceast\u0103 dat\u0103, ca semn teatral, \u00een\u0163elegem c\u0103, \u00een teatru, corpul actorului este purt\u0103tor al unei multitudini de m\u0103\u015fti, unele n\u0103scute chiar \u00een timpul c\u0103ut\u0103rilor de solu\u0163ii scenice, care dep\u0103\u015fesc imagina\u0163ia prim\u0103 a creatorului de machete. ,,La teatru cuvintele nu sunt dec\u00e2t desene pentru canavaua mi\u015fc\u0103rilor, locul retorului fiind la catedr\u0103\u2026\u201d[10]<\/a>, era de p\u0103rere \u015fi Aleksandr Tairov, regizor preocupat \u00eendeaproape de studiul mi\u015fc\u0103rii, de exprimarea plastic\u0103 \u015fi de muzicalitatea actului teatral, dominante \u00eempinse p\u00e2n\u0103 la limita extrem\u0103. \u00cen Teatrul de Camer\u0103<\/em><\/strong>,<\/em> pe care-l \u00eenfiin\u0163eaz\u0103, propune o sintez\u0103 a tuturor artelor: balet, muzic\u0103, scenografie, iar pe l\u00e2ng\u0103 actorul profesionist aduce mimi, dansatori \u015fi actori de music-holl, realiz\u00e2nd astfel un teatru sintetic, f\u0103r\u0103 cuvinte, bazat numai pe gesturi, accentu\u00e2nd corporalitatea \u015fi muzica, plastica, gestul, mi\u015fcarea \u015fi p\u0103str\u00e2nd emo\u0163ia; cuv\u00e2ntul fiind tratat ca o materie acustic\u0103 f\u0103r\u0103 valoare ilustrativ\u0103.<\/p>\n

Un exemplu cumva similar \u00eel reprezint\u0103 momentul apari\u0163iei \u00een lumea cinematografic\u0103 a filmului mut, mai precis perioada de glorie a lui Chaplin, care demonstreaz\u0103 \u00eentr-un mod inegalabil valoarea, importan\u0163a \u015fi suprema\u0163ia mi\u015fc\u0103rii \u00een detrimental cuv\u00e2ntului. Noi credem c\u0103, prin \u00eentreaga lui activitate, a revolu\u0163ionat \u015fi lumea teatrului, demonstr\u00e2nd o incontestabil\u0103 leg\u0103tur\u0103 \u00eentre emo\u0163ia l\u0103untric\u0103 \u015fi expresivitatea fizic\u0103. \u00cen teatru, aceast\u0103 interdependen\u0163\u0103 dintre activitatea interioar\u0103, psihic\u0103, a actorului \u015fi lan\u0163ul de ac\u0163iuni fizice, determinate de scopul personajului, asigur\u0103 caracterul organic al ac\u0163iunii scenice \u015fi reprezint\u0103 legea unit\u0103\u0163ii fizicului \u015fi psihicului.<\/p>\n

Cel care va studia \u00een am\u0103nunt importan\u0163a gestului, a mi\u015fc\u0103rii \u015fi a expresivit\u0103\u0163ii \u00een procesul de crea\u0163ie a actorului va fi Michael Cehov, tot descendent al \u015fcolii lui Konstantin Stanislavski. \u00cen studiul s\u0103u, intitulat Despre tehnica artei dramatice[11]<\/strong><\/a>,<\/em> acord\u0103 prioritate eliber\u0103rii prejudec\u0103\u0163i, deschiderii c\u0103tre actul artistic teatral care nu urmeaz\u0103 obligatoriu direc\u0163ia de la con\u015ftient la subcon\u015ftient, ci \u015fi invers; deci la individualitatea personajului nu se ajunge doar prin deduc\u0163ie, ci \u015fi prin induc\u0163ie.<\/p>\n

Pentru des\u0103v\u00e2r\u015firea unui personaj, fiecare actor trece printr-o etap\u0103 de preg\u0103tire din punct de vedere fizic, fapt care-i permite dezv\u0103luirea adev\u0103rurilor interioare, deoarece, cum spunea Peter Brook, \u00een Spa\u0163iul gol<\/em>, avem o lume \u00een afara noastr\u0103 \u015fi un univers \u00een interiorul nostru, iar actorul, cu ajutorul trupului s\u0103u, trebuie s\u0103 fac\u0103 vizibil invizibilul. Pe scen\u0103, artistul vorbe\u015fte mai \u00eent\u00e2i cu trupul \u015fi apoi cu vocea, deoarece impulsurile interioare apar sub forma gestului, a atitudinii, a mi\u015fc\u0103rii, iar profesionalismul \u015fi m\u0103iestria exprim\u0103rii corecte, \u00een concordan\u0163\u0103 cu o idee, deriv\u0103 din \u00eenv\u0103\u0163area \u015fi \u00eensu\u015firea unei tehnici a mi\u015fc\u0103rii \u015fi a atitudinii duse p\u00e2n\u0103 la rafinament, elegan\u0163\u0103 \u015fi gra\u0163ie.<\/p>\n

<\/strong>Se \u00eenfrunt\u0103 pe scena teatral\u0103 un num\u0103r de forme de lucru denumite generic tehnic\u0103<\/em>,<\/strong> fie ea \u00een vorbire sau \u00een expresie corporal\u0103, c\u0103rora li se al\u0103tur\u0103 talentul<\/em>.<\/strong> Sunt dou\u0103 modalit\u0103\u0163i de exprimare care se \u00eempletesc \u015fi converg c\u0103tre acela\u015fi scop, cu toate c\u0103, \u00een cazul accidentelor scenice, se pot suplini reciproc. Tehnica este deprinderea acumulat\u0103 prin intermediul unor exerci\u0163ii de perfec\u0163ionare a mijloacelor de expresie artistic\u0103, iar talentul\u2026e foarte greu de definit. Dac\u0103 \u00een dezbatearea anterioar\u0103 am adus \u00een discu\u0163ie elemente ce vizeaz\u0103 tehnica corporal\u0103, voi continua cu reliefarea c\u00e2torva considera\u0163ii ce sintetizeaz\u0103 tehnica vorbirii scenice.<\/p>\n

Limbajul este propriu oamenilor, prin intermediul lui \u00ee\u015fi exprim\u0103 ideile \u015fi st\u0103rile suflete\u015fti. \u00cenc\u0103 din cele mai vechi timpuri, oamenii au comunicat, sub diferite forme, \u00een vederea unei bune colabor\u0103ri, dar \u00een\u0163elegerea exact\u0103 a ap\u0103rut abia atunci c\u00e2nd dialogul s-a realizat prin intermediul cuv\u00e2ntului. Cu c\u00e2t exprimarea era mai clar\u0103, cu at\u00e2t \u00een\u0163elegerea devenea mai usoar\u0103.<\/p>\n

Cu timpul, studiul dic\u0163iunii, \u00een teatru, devine \u015ftiin\u0163a rostirii corecte a cuv\u00e2ntului, care ne \u00eenva\u0163\u0103 cum putem valorifica exact con\u0163inutul logic al no\u0163iunilor desprinse dintr-un text dramatic, spre a-l putea, ulterior, \u00eenf\u0103\u0163i\u015fa publicului sub forma unui mesaj credibil. A \u015fti s\u0103 vorbe\u015fti \u00eenseamn\u0103 a \u015fti s\u0103 exprimi exact ce sim\u0163i \u015fi ce g\u00e2nde\u015fti f\u0103r\u0103 a pierde firul ideilor \u015fi, implicit, a transmite \u015fi a emo\u0163iona prin sinceritatea expunerii. Dic\u0163iunea, gestul \u015fi fizionomia sunt mijloace de convingere pe care trebuie s\u0103 le st\u0103p\u00e2neasc\u0103 un vorbitor des\u0103v\u00e2r\u015fit, iar scopul lui nu este de a-l seduce pe spectator, ci de a \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi fapte \u015fi idei. Nu este de ajuns ca un actor s\u0103 simt\u0103, el trebuie s\u0103 \u015fi exteriorizeze, cu alte cuvinte, exist\u0103 o str\u00e2ns\u0103 interdependen\u0163\u0103 \u00eentre via\u0163a interioar\u0103 a artistului \u015fi manifest\u0103rile lui exterioare, deoarece arta nu se poate crea \u00een interiorul fiin\u0163ei umane pentru a r\u0103m\u00e2ne acolo. Crea\u0163ia devine art\u0103 \u015fi poate fi recunoscut\u0103 doar \u00een momentul apari\u0163iei \u00een fa\u0163a publicului, altfel este inexistent\u0103. <\/strong><\/p>\n

Realizarea unui personaj este un proces complex, \u00een interiorul c\u0103ruia ac\u0163iunea \u00ee\u015fi are importan\u0163a ei. A nu se \u00een\u0163elege prin acest lucru doar simpla mi\u015fcare fizic\u0103, gestul sau atitudinea. Exist\u0103 dou\u0103 tipuri de ac\u0163iune: interioar\u0103 \u015fi exterioar\u0103. Din cea exterioar\u0103 face parte \u015fi cuv\u00e2ntul rostit, care aduce o \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 de idei, de semnifica\u0163ii \u015fi de sentimente. Pronun\u0163ia, valoarea cuv\u00e2ntului \u015fi nuan\u0163area lui \u00een vederea red\u0103rii corecte a mesajului propus reprezint\u0103 o parte a tehnicii actorice\u015fti care se descoper\u0103 \u00een timp \u015fi printr-o preocupare permanent\u0103 fa\u0163\u0103 de dezvoltarea \u015fi perfec\u0163ionarea aparatului de vorbire. ,,Numai printr-un control riguros \u015fi o munc\u0103 perseverent\u0103, actorul va putea atinge culmile artistice \u00een care tehnica se tranform\u0103 \u00een m\u0103iestrie, iar me\u015fte\u015fugul \u00een art\u0103 .\u201d[12]<\/a><\/p>\n

<\/strong>Pentru ca tehnica s\u0103 devin\u0103 o a doua natur\u0103 \u00een modul de exprimare verbal\u0103 a unui actor, studiul teoretic se cere a fi verificat \u00een practic\u0103 \u00een cadrul experien\u0163elor personale. Exerci\u0163iile au ca scop formarea unor deprinderi de respira\u0163ie costo-diafragmatic\u0103, de sus\u0163inerea coloanei de aer \u00eentr-un interval de timp c\u00e2t mai lung, de imposta\u0163ie, de ob\u0163inerea pronun\u0163iei corecte a fiec\u0103rui sunet \u015fi cuv\u00e2nt \u00een parte, de \u00eensu\u015firea vorbirii \u00een toate registrele vocale (de cap, mediu \u015fi grav), de formarea unui debit verbal \u015fi a unor inflexiuni de voce, de \u00eenl\u0103turarea defectelor de vorbire, de \u00een\u0163elegerea regulilor de frazare specifice limbii \u00een care se joac\u0103 piesa \u015fi, implicit, de stabilirea accentului logic \u00een fraz\u0103 sau propozi\u0163ie \u00een func\u0163ie de ideea ce se dore\u015fte a fi eviden\u0163iat\u0103. Tehnica vorbirii scenice reprezint\u0103 o form\u0103 complex\u0103 care contribuie, prin multitudinea de informa\u0163ii \u015fi exerci\u0163ii oferite, la conturarea \u015fi completarea emisie vocale artistice. Ea apare atunci c\u00e2nd exist\u0103 un echilibru \u00eentre instrument \u015fi executant, adic\u0103 \u00eentre voce, rostire, simplitate, naturale\u0163e \u015fi frumuse\u0163ea red\u0103rii cuv\u00e2ntului.<\/p>\n

<\/strong>Teatrul este, \u00een primul r\u00e2nd, o art\u0103 a vorbirii, iar piesa cap\u0103t\u0103 via\u0163\u0103 abia atunci c\u00e2nd este transpus\u0103 \u00een sunet. Pentru ca piesa de teatru s\u0103 transmit\u0103 auditoriului idei \u015fi sentimente, ac\u0163iunile personajelor se cer a fi comunicate printr-o rostire clar\u0103, simpl\u0103 \u015fi expresiv\u0103. Oric\u00e2t de talentat ar fi actorul, dac\u0103 nu st\u0103p\u00e2ne\u015fte arta vorbirii scenice, mesajul textului rostit pe scen\u0103 nu va trece \u00een public, iar transpunerea textului \u00een imagini artistice nu va putea fi pe deplin realizat, ajung\u00e2ndu-se astfel la apari\u0163ia unei rupturi \u00eentre mesaj \u015fi modul de expunere.<\/p>\n

<\/strong>\u00cen cadrul actului artistic, vorbirea pe scen\u0103 nu poate fi goal\u0103, lipsit\u0103 de sens \u015fi \u00een\u0163eles, deoarece cuv\u00e2ntul reprezint\u0103, a\u015fa cum sus\u0163inea Konstantin Stanislavski, mijlocul principal al comunic\u0103rii \u00eentre oameni. Scris sau sonor, ca mijloc de realizare scenic\u0103, este reprezentantul cel mai concret al g\u00e2ndului omenesc, transmi\u0163\u00e2nd viziuni interioare \u015fi fiind purt\u0103tor de idei, iar for\u0163a ac\u0163iunii sale const\u00e2nd tocmai \u00een utilizarea sa clar\u0103, natural\u0103 \u015fi expresiv\u0103. Omul g\u00e2nde\u015fte \u00een cuvinte, \u015fi de precizia formul\u0103rii g\u00e2ndului depinde claritatea ideii exprimate.<\/p>\n

<\/strong>Vorbirea scenic\u0103 face parte dintr-un \u00eentreg, cu referire la toat\u0103 munca de elaborare a actului artistic de conturarea a personajului, iar st\u0103p\u00e2nirea corect\u0103 a tehnicii vorbirii ajut\u0103 pe actor la desprinderea, \u00een mod con\u015ftient, de limitele vorbirii sale proprii \u015fi ofer\u0103 posibilitatea unei rostiri care s\u0103 particularizeze sau s\u0103 contureze mai bine personajul interpretat. La nivel mental sau imaginative, coexist\u0103 cu celelalte modalit\u0103\u0163i de formare \u015fi dezvoltare a personajului aflat \u00een studiu \u015fi o improviza\u0163ie a modului \u00een care acesta vorbe\u015fte. Se poate afirma, \u00een acest sens, c\u0103 \u00eent\u00e2lnim o imagina\u0163ie \u00een ac\u0163iunea verbal\u0103, care ofer\u0103 posibilitatea apar\u0163iei a n<\/em><\/strong> modalit\u0103\u0163i de abordare real\u0103 a vorbirii scenice expresive, iar, dup\u0103 caz, la posibilitatea apari\u0163iei unei compozi\u0163ii de voce. O voce studiat\u0103, lucrat\u0103 \u015fi capabil\u0103 de interpret\u0103ri originale, implic\u0103 un drum care porne\u015fte de la studiul con\u015ftientiz\u0103rii \u015fi corect\u0103rii ei \u015fi continu\u0103 cu aplicarea deprinderilor acumulate pe caracterul fiec\u0103rui personaj \u00een parte. Drumul parcurs pentru perfec\u0163ionare implic\u0103 timp, dorin\u0163\u0103, r\u0103bdare, perseveren\u0163\u0103, continuitate, cercetare, decoperire \u015fi, \u00een final, duce la formarea unui aparat de emisie capabil de a sus\u0163ine aproape orice partitur\u0103 artistic\u0103 \u00een toat\u0103 complexitatea ei. Credem c\u0103 metode de percepere exact\u0103 a sentimentului uman nu au fost descoperite, nu sunt \u015fi nici nu vor fi, dar \u00een schimb avem o bogat\u0103 surs\u0103 de informa\u0163ii privind studierea mijloacelor \u015fi pricipiilor prin care artistul are posibilitatea de a-\u015fi perfec\u0163iona plastica corporal\u0103 \u015fi emisia vocal\u0103, implicate total \u00een dialogul personajului cu poten\u0163ialul privitor. Valoros este tot acest parcurs de descoperire \u015fi formare, dar, p\u00e2n\u0103 la aceast\u0103 performan\u0163\u0103, imagine prin intermediul cuv\u00e2ntului,<\/em><\/strong> interpretul are de studiat emisia fiec\u0103rei litere \u015fi silabe, deoarece glasul se ob\u0163ine prin dezvoltarea respira\u0163iei, literele sunt simbolurile sunetelor, cuv\u00e2ntul este izvor de imagine \u015fi trebuie s\u0103 transmit\u0103 viziuni, \u015fi nu doar un text, iar a vorbi \u00eenseamn\u0103 a ac\u0163iona cu un scop.<\/p>\n

<\/strong>A respira, \u00een via\u0163\u0103, este un procedeu instinctiv, dar pe scen\u0103, \u00een timpul interpret\u0103rii, exist\u0103 c\u00e2teva reguli de baz\u0103. Actorul trebuie s\u0103 respire firesc \u015fi spontan, dar \u00een acela\u015fi timp controlat, adic\u0103 con\u015ftient. Cum<\/em>, c\u00e2nd<\/em><\/strong> \u015fi c\u00e2t <\/em><\/strong>trebuie s\u0103 respiram sunt lucruri care se descoper\u0103 \u00een timp \u015fi prin experimentare. Numai \u00een lucrul efectiv vom descoperi c\u0103 va trebui s\u0103 respir\u0103m mai \u00eenainte de a folosi tot aerul din pl\u0103m\u00e2ni \u015fi vom rosti doar \u00een expira\u0163ie; iar \u00een acest sens se impune studierea atent\u0103 a textului, stabilirea semnelor de punctua\u0163ie \u015fi a fraz\u0103rii logice.<\/p>\n

<\/strong>Se vorbe\u015fte despre importan\u0163a accentului; un cuv\u00e2nt \u00ee\u015fi poate schimba radical \u00een\u0163elesul \u00een func\u0163ie de context. Este \u015ftiut c\u0103 nu toate cuvintele sunt importante \u00eentr-o expunere, ci doar acelea prin care dorim s\u0103 transmitem ceva. Stabilirea accentului se face \u00een urma unei analize profunde a textului pe care urmeaz\u0103 s\u0103-l interpret\u0103m, s\u0103-l raport\u0103m la personajul \u00een studiu, la ce a f\u0103cut sau urmeaz\u0103 s\u0103 fac\u0103, la starea lui afectiv\u0103, la dorin\u0163ele lui, la temeri, la raporturile cu situ\u0163iile la care particip\u0103 \u015fi la rela\u0163iile cu celelalte personaje. Raport\u00e2ndu-ne la toate aceste lucruri, constat\u0103m c\u0103 accentul pune ordine la nivelul ideilor \u015fi are rolul de a eviden\u0163ia cuv\u00e2ntul \u00een propozi\u0163ie.<\/p>\n

<\/strong>Arta de a t\u0103cea \u00eenseamn\u0103, de foarte multe ori, a vorbi, a vorbi chiar mai cuprinz\u0103tor dec\u00e2t spun vorbele. Nu e nici o contrazicere \u00een arta de a vorbi \u015fi arta de a t\u0103cea: e numai o completare, o str\u0103lucire \u00een plus, care se adaug\u0103 cuv\u00e2ntului sau inten\u0163iei. Ion Livescu, \u00eentre al\u0163i practicieni \u015fi teoreticieni ai meseriei, atrage aten\u0163ia asupra pauzelor \u00een vorbire, pe care le \u00eemparte \u00een dou\u0103 categorii[13]<\/a>: pauza logic\u0103<\/em><\/strong>, pauza pasiv\u0103 adresat\u0103 ra\u0163iunii atunci c\u00e2nd actorul \u00eemparte fraza astfel \u00eenc\u00e2t ideea s\u0103 nu fie fragmentat\u0103, \u015fi pauza psihologic\u0103<\/em><\/strong>, o pauz\u0103 activ\u0103, cu un con\u0163inut bogat, care se adreseaz\u0103 sentimentului, contribuie la sublinierea clarit\u0103\u0163ii ideilor \u015fi precizeaz\u0103 nu numai ce este scris, dar \u015fi ceea ce este sub\u00een\u0163eles. Ea subliniaz\u0103 o stare, atrage dup\u0103 sine aten\u0163ia asupra unei situa\u0163ii, eviden\u0163iaz\u0103 un subiect \u015fi un \u00een\u0163eles al unui moment, cu scopul de a men\u0163ine interesul \u015fi participa\u0163ia spectatorului la evenimentul scenic. Pauzele psihologice sunt jucate de actor, ele nu opresc timpul; \u015fi aici, totul \u0163ine de talentul actorului care alege unde, c\u00e2t <\/em><\/strong>\u015fi cum<\/em><\/strong> face o pauza \u015fi ce <\/em><\/strong>vrea s\u0103 spun\u0103 prin ea; pauza afirm\u0103 ceva, iar jocul actorului o completeaz\u0103 \u015fi continu\u0103.<\/p>\n

<\/strong>Fiecare gen literar are o tonalitate special\u0103, iar actorul vorbe\u015fte \u00een numele unei personalit\u0103\u0163i \u00eemprumutate. Datorit\u0103 acestui fapt, un artist trebuie s\u0103 aib\u0103 o voce puternic\u0103, frumoas\u0103, sonor\u0103 \u015fi expresiv\u0103 pentru sus\u0163inerea rolului. Lipsa acestui instrument principal de transmitere a ideilor \u015fi sentimentelor piesei atrage dup\u0103 sine imposibilitatea de a intra \u00een contact direct \u015fi sensibil cu spectatorul. Vocea este supus\u0103 voin\u0163ei, iar prin studiu \u00eenv\u0103\u0163\u0103m cum trebuie folosit\u0103.<\/p>\n

Putem concluziona c\u0103 a juca o pies\u0103 numai pentru a o face cunoscut\u0103 spectatorilor nu este suficient. Arta pe care trebuie s-o st\u0103p\u00e2neasc\u0103 actorul nu const\u0103 doar \u00een \u00een\u0163elegerea textului sau \u00eentr-o bun\u0103 dic\u0163iune, ci \u015fi \u00een g\u00e2ndirea acelei atitudini proprii care s\u0103 emo\u0163ioneze spectatorii, s\u0103-i fac\u0103 participan\u0163i la actul scenic \u015fi s\u0103-i determine a \u00een\u0163elege scopul propus. Cum <\/em><\/strong>ajungem s\u0103-l vedem pe personajul nostru, prin ce<\/em> <\/strong>mijloace s\u0103-l auzim vorbind cu celelalte personaje \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 fie el \u015fi nu altul, \u0163ine de laboratorul intim de crea\u0163ie al fiec\u0103rui artist \u00een parte, \u0163ine de implicarea lui, de inteligen\u0163\u0103, talent, munc\u0103, voin\u0163\u0103, cultur\u0103 \u015fi de toat\u0103 complexitatea sa ca fiin\u0163a uman\u0103 dornic\u0103 s\u0103 \u00eenve\u0163e, pe scen\u0103, s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 adev\u0103rat o via\u0163\u0103 omenesc\u0103 simpl\u0103.<\/p>\n

[1]<\/a> Nicolai Hartmann, Estetica<\/em>, traducerea Constantin Floru, studiu introductiv Alexandru Boboc, Editura Univers, Bucure\u015fti, 1974, pag. IX<\/p>\n

[2]<\/a>Herbert Marcuse, apud Victor Ernest Ma\u015fek, <\/em>op. cit., pag. 66<\/p>\n

[3]<\/a> Idem, pag. 67<\/p>\n

[4]<\/a> Victor Ernest Ma\u015fek, op. cit., pag. 154<\/p>\n

[5]<\/a> Idem, pag. 32<\/p>\n

[6]<\/a> Idem, pag. 324<\/p>\n

[7]<\/a>Tomaso Salvini, apud Konstantin Stanislavski, op. cit. pag. 320<\/p>\n

[8]<\/a> Radu Penciulescu, apud Michaela Iordache-Tonitza, George Banu, op. cit. pag. 395<\/p>\n

[9]<\/a> Tudor Vianu, apud Valentin Silvestru, op. cit. pag. 11<\/p>\n

[10]<\/a> Alexandr Tairov, apud Michaela Iordache-Tonitza \u015fi George Banu, op. cit. pag. 256<\/p>\n

[11]<\/a> Curs tradus de L. Cerna\u015fov \u015fi Geta Anghelu\u0163\u0103, UNATC, Bucure\u015fti, 1980<\/p>\n

[12]<\/a> Sandina Stan, Arta vorbirii scenice<\/em>, Editura Didactic\u0103 \u015fi Pedagogic\u0103, Bucure\u015fti, 1972, pag. 7<\/p>\n

[13]<\/a> Ion Livescu, apud, Anca Livescu, op. cit.<\/p>\n

Otilia Huzum <\/strong><\/p>\n

doctor \u00een Teatrologie, actri\u0163\u0103 la Teatrul<\/strong>,, V. I. Popa\u201d B\u00e2rlad<\/strong><\/p>\n

<\/strong><\/p>\n

,,DramArta\u201d. Revist\u0103 de \u015ftiin\u0163e teatrale Nr. 1\/2012, Editura Universit\u0103\u0163ii de Vest Timi\u015foara<\/p>\n<\/div>\n

\n