{"id":154,"date":"2024-04-01T07:40:53","date_gmt":"2024-04-01T07:40:53","guid":{"rendered":"https:\/\/niramart.com\/revista-magazine\/invingand-reforma-educatiei-si-alti-balauri-de-daniela-roxana-andron\/"},"modified":"2024-04-01T07:40:53","modified_gmt":"2024-04-01T07:40:53","slug":"invingand-reforma-educatiei-si-alti-balauri-de-daniela-roxana-andron","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/niramart.com\/revista-magazine\/invingand-reforma-educatiei-si-alti-balauri-de-daniela-roxana-andron\/","title":{"rendered":"\u00cenving\u00e2nd reforma educa\u021biei (\u0219i al\u021bi balauri) de Daniela Roxana Andron"},"content":{"rendered":"
\n
\n
\n
\n
\n

\u00cenving\u00e2nd reforma educa\u021biei (\u0219i al\u021bi balauri) de Daniela Roxana Andron<\/a><\/h1>\n<\/div>\n
Sep<\/span> 05<\/span>2016<\/span><\/div>\n<\/header>\n

 <\/span> <\/span><\/p>\n

\n
\n

\"\"Pove\u0219tile de succes ale rom\u00e2nilor sunt multe, \u00eentr-adev\u0103r, \u0219i \u00een mare parte chiar spectaculoase, dar par s\u0103 aib\u0103 o tr\u0103s\u0103tur\u0103 comun\u0103 \u2013 sunt str\u0103luciri \u00eendep\u0103rtate, evolu\u021bii spectaculoase undeva departe de noi, spre care privim cu speran\u021b\u0103, nu doar cu bucurie. Ne-am obi\u0219nuit (pu\u021bin riscant) cu ideea c\u0103 plant\u00e2nd creativitatea, munca \u0219i determinarea de a duce o idee p\u00e2n\u0103 la cap\u0103tul s\u0103u visat \u0219i spectaculos \u00eentr-un alt sol, mai fertil, rezultatele pot fi uimitoare. Sunt pove\u0219ti despre oameni care au avut curajul (sau disperarea) s\u0103-\u0219i pun\u0103 boccelu\u021ba \u00een spate, s-o umple cu speran\u021b\u0103 \u0219i puterea de-a str\u00e2nge din din\u021bi pentru ca la cap\u0103tul drumului (ale c\u0103rui dureri \u0219i frustr\u0103ri ne sunt necunoscute) s\u0103 ajung\u0103 la partea vizibil\u0103 a succesului. Sau, da, mai sunt \u0219i tinerii str\u0103luci\u021bi care au \u00eenvins sistemul de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt \u0219i care, sc\u0103pa\u021bi din ghearele acestui sistem se a\u0219eaz\u0103 spectaculos pe orbitele desenate de universit\u0103\u021bi \u0219i centre de cercetare faimoase din toat\u0103 lumea.<\/p>\n

Mai rare \u0219i parc\u0103 mai \u02ba\u00een umbr\u0103\u02ba, mai timide \u0219i f\u0103r\u0103 aplauze la scen\u0103 deschis\u0103 sunt reu\u0219itele de-acas\u0103. Le privim poate \u0219i pu\u021bin mai sceptic, le salut\u0103m nu cu entuziasm, ci cu un sur\u00e2s pu\u021bin trist \u0219i mergem mai departe, pentru c\u0103 trebuie s\u0103 ne vedem de treburile noastre…<\/p>\n

Povestea r\u0103sturnat\u0103 mi se pare \u00eens\u0103 mult mai interesant\u0103 \u0219i purt\u0103toare a unui mesaj parc\u0103 mai puternic. Atingerea succesului e mai lin\u0103 \u0219i mai pu\u021bin dramatic\u0103 \u00eentr-un sistem \u00een care toate func\u021bioneaz\u0103 oarecum predictibil, \u00eentre limite bine a\u0219ezate \u2013 f\u0103r\u0103 a nega lupta, efortul adapt\u0103rii \u0219i \u00eensingurarea celui dislocat din sistemul care l-a trimis \u00een lumea larg\u0103 \u2013 dar dob\u00e2nde\u0219te o alt\u0103 valoare atunci c\u00e2nd acest efort \u021binte\u0219te spre defri\u0219area p\u0103durii indiferen\u021bei, iner\u021biei \u0219i rutinelor ap\u0103s\u0103toare \u0219i neproductive care sufoc\u0103 succesul la tine acas\u0103.<\/p>\n

Pentru a desena decorul pove\u0219tii, se ia un ora\u0219 muncitoresc, c\u0103zut \u00een s\u0103r\u0103cire accentuat\u0103 dup\u0103 \u00eenchiderea \u2013 treptat\u0103 dar hot\u0103r\u00e2t\u0103 \u2013 a majorit\u0103\u021bii facilit\u0103\u021bilor productive care chiar produceau ceva \u0219i care hr\u0103neau, de bine-de r\u0103u, o popula\u021bie mutat\u0103 cu hei-rup de la sate pentru a umple aceste falnice fabrici \u0219i uzine \u00een perioada industrializ\u0103rii for\u021bate a Rom\u00e2niei. O popula\u021bie care \u2013 tipic pentru micile ora\u0219e \u2013 e constituit\u0103 \u00een mare parte din oameni care nu sunt \u00eenc\u0103 or\u0103\u0219eni, dar \u021b\u0103rani au uitat (\u0219i nici nu mai prea vor) s\u0103 fie. P\u00e2n\u0103 aici, nimic nou \u2013 descrierea s-ar potrivi at\u00e2t de multor or\u0103\u0219ele de provincie care \u0219i-au pierdut busola economic\u0103 \u00eenc\u00e2t nu are ce s\u0103 fie inedit sau m\u0103car interesant \u2013 ne-am obi\u0219nuit cu aceast\u0103 imagine, d\u0103m din umeri \u0219i ne vedem de supravie\u021buirea noastr\u0103…Particulariz\u00e2nd un pic decorul, focalizarea pe detalii scoate la iveal\u0103 \u0219i o polarizare economic\u0103 cu iz columbian, generat\u0103 de segregarea declarat\u0103 a privilegia\u021bilor care se \u00eenghesuie \u00een cl\u0103dirile cu design contemporan unde au sediile cele dou\u0103 mari firme de stat \u0219i care ofer\u0103 generos ale\u0219ilor sor\u021bii (sau sistemului) beneficii economice de invidiat chiar \u0219i pentru cei care muncesc din greu pentru multina\u021bionale de succes. Asezon\u0103m aceast\u0103 polarizare economico-social\u0103 cu migrarea masiv\u0103 \u0219i inevitabil\u0103 a restului for\u021bei de munc\u0103, devenit\u0103 inutil\u0103, spre locuri de munc\u0103 mai bine pl\u0103tite sau pur \u0219i simplu existente peste grani\u021b\u0103, chiar dac\u0103 doar sezoniere (culesul recoltelor \u00een Europa a devenit un modus-vivendi ce ar putea fi inclus \u00eentr-un eventual brand de \u021bar\u0103 al Rom\u00e2niei). Atmosfer\u0103 bl\u00e2nd-mole\u0219it\u0103 provincial\u0103, de t\u00e2rgu\u0219or care palpit\u0103 la b\u00e2rf\u0103, nun\u021bi, \u00eenmorm\u00e2nt\u0103ri \u0219i parastase, la rarele evenimente sociale iscate de ra\u021biuni electorale \u0219i \u00eenmuiate \u00een mici, bere, muzic\u0103 \u0219i jocuri populare, pasionat de cump\u0103r\u0103turi \u2013 un alt paradox economic, deloc original, face ca num\u0103rul magazinelor de tip super-market s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 num\u0103rul firmelor care chiar produc ceva.<\/p>\n

Copiii cresc \u00eenv\u0103\u021b\u00e2nd de mici regulile comunit\u0103\u021bii: exist\u0103 o \u0219coal\u0103 \u0219i un liceu cu predare \u00een limba german\u0103 \u2013 de\u0219i etnicii germani sunt doar o amintire orgolioas\u0103 \u2013 unde se \u00eenghesuie conform algoritmului social copiii elitelor, \u0219i vreo c\u00e2teva \u0219coli \u00een marea lor majoritate pr\u0103fuite \u0219i pr\u0103foase unde \u00eencap ceilal\u021bi, \u00eentr-un fel de captivitate mohor\u00e2t\u0103, previzion\u00e2nd orizonturi de evolu\u021bie fad\u0103, dac\u0103 nu chiar mediocr\u0103 \u0219i \u00een care creativitatea, libertatea de g\u00e2ndire \u0219i exprimare apar probabil doar \u00een documentele \u0219colare \u00eentocmite de profesori \u00een mod regulamentar \u0219i \u00een avalan\u0219a de acte normative care-i sufoc\u0103 \u0219i \u00een care se face vorbire despre reforma sistemului de educa\u021bie. Orele de sport \u0219i de art\u0103 se mai sar \u2013 existen\u021ba unei s\u0103li de sport e un avantaj competi\u021bional destul de important pentru acele \u0219coli care mai au \u00eenc\u0103 a\u0219a ceva \u2013 iar s\u0103pt\u0103m\u00e2na de activit\u0103\u021bi extracurriculare, singura \u0219ans\u0103 a copiilor de a mai ie\u0219i din \u0219coal\u0103 e un co\u0219mar pentru mul\u021bi dintre profesori \u0219i o bun\u0103 ocazie de chiul cu accept tacit din partea \u0219colii, pentru elevi. Se adapteaz\u0103 perfect la atitudinea p\u0103guboas\u0103 \u0219i la regulile care le vor netezi calea spre e\u0219ec, propagate de sloganurile subliminale sau chiar declarate: las\u2019 c\u0103 <\/em> merge \u0219i-a\u0219a<\/em> sau \u00een zilele de dinainte de vacan\u021b\u0103 \u0219i-a\u0219a nu se mai face \u0219coal\u0103<\/em>, \u00een clas\u0103 trebuie s\u0103 fie lini\u0219te, nu vorbim ne\u00eentreba\u021bi…<\/em><\/p>\n

Acesta ar fi decorul pove\u0219tii. Indica\u021bie scenografic\u0103: totul st\u0103, contur\u00e2nd discret atmosfera de \u02baOra\u0219 patriarhal\u02ba a lui Cezar Petrescu. Lumina: slab\u0103, \u00een tonuri de gri. Muzica: \u00eenc\u0103 nu.<\/p>\n

Personajul principal intr\u0103 \u00een scen\u0103 discret. A\u0219a cum va evolua pe tot parcursul pove\u0219tii \u2013 discret \u0219i tenace, cu un z\u00e2mbet delicat pe fa\u021b\u0103 \u0219i \u00een suflet. Este o t\u00e2n\u0103r\u0103 mignon\u0103, aparent fragil\u0103, care se instaleaz\u0103 \u00een acest peisaj tern aduc\u00e2nd lumina unei determin\u0103ri senine ce va schimba, model\u00e2nd cu bl\u00e2nde\u021be \u0219i fermitate o mul\u021bime de suflete. Nu prea respect\u0103 tiparul succesului rom\u00e2nesc: \u0219i-a cl\u0103dit cu pasiune \u0219i efort, \u00eenc\u0103 din copil\u0103rie, o carier\u0103 meritorie, \u00eenv\u0103\u021b\u00e2nd \u0219i dans\u00e2nd pentru vreo 15 ani pe scene ale Europei \u0219i apoi lu\u00e2nd calea Americii \u2013 visul de aur al \u00eenving\u0103torilor \u2013 unde a \u00eenfiin\u021bat o \u0219coal\u0103 de balet \u00een Chicago, pe modelul clasic al pove\u0219tilor de succes, \u00eencep\u00e2nd doar de la un vis \u0219i a\u0219ez\u00e2nd ca funda\u021bie munca sa de al\u021bi vreo 5 ani… \u0218i apoi se \u00eentoarce \u00een ora\u0219ul din care plecase o feti\u021b\u0103 cu un vis. Cortin\u0103.<\/p>\n

A pornit o \u0219coal\u0103 de balet, \u00eentr-o s\u0103li\u021b\u0103 de repeti\u021bii a unei s\u0103li de spectacol din ora\u0219. Vreo c\u00e2teva feti\u021be care abia urcau p\u00e2n\u0103 la mansarda cl\u0103dirii unde-\u0219i l\u0103sau h\u0103inu\u021bele, ghetu\u021bele \u0219i mamele \u00eentr-un hol \u00eentunecos (\u0219i rece iarna) pentru a \u00eenv\u0103\u021ba, de dou\u0103 ori pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, s\u0103 danseze. Tonurile de gri ale ora\u0219ului se topeau la u\u0219a mic\u0103 a s\u0103li\u021bei de balet. Dup\u0103 c\u00e2teva luni, le-a urcat pe scena s\u0103lii de spectacol \u00een care, \u00een acea dup\u0103-amiaz\u0103 de var\u0103, nu prea puteai arunca un ac. O explozie de costume \u00een culori str\u0103lucitoare, tu-tu-uri vesele \u0219i fe\u021bi\u0219oare serioase transpir\u00e2nd emo\u021bie prin to\u021bi porii \u2013 emo\u021bia era at\u00e2t de dens\u0103, de ambele p\u0103r\u021bi ale scenei, \u00eenc\u00e2t era aproape palpabil\u0103, material\u0103. Au ar\u0103tat ce \u0219tiu feti\u021be de 3-4 ani, delicioase \u00een costumele lor vesele \u0219i au umplut de gra\u021bie lumina scenei adolescente frumoase, iluminate din interior de bucuria de a ar\u0103ta lumii o devenire spectaculoas\u0103 \u2013 pe fundalul solemn al muzicii clasicilor au dat fiori asisten\u021bei ce descoperea uimit\u0103 c\u0103 adev\u0103rata valoare chiar poate fi accesibil\u0103. Aceia\u0219i copii, alt\u0103 lumin\u0103…<\/p>\n

De-a lungul a \u0219ase ani, a muncit cu z\u00e2mbetul pe buze cresc\u00e2nd \u00eencet \u0219coala de balet cu nume de poveste, care n-a mai \u00eenc\u0103put \u00een mica s\u0103li\u021b\u0103 de repeti\u021bii \u0219i s-a mai mutat de dou\u0103 ori p\u00e2n\u0103 ce \u0219i-a g\u0103sit spa\u021biul pe care-l merita \u0219i pe care l-a modelat dup\u0103 sufletul s\u0103u, generos, luminos \u0219i plin de via\u021b\u0103. La orele la care \u00eencep lec\u021biile de balet ale grupelor tot mai mari de la un an la altul, strada se cam blocheaz\u0103 \u0219i se umple de feti\u021be care discut\u0103 \u00eentre ele foarte serios despre pas-de-deux, reverance, pli\u00e9…A, \u0219i de b\u0103ie\u021bi, pentru c\u0103 \u00eemparte spa\u021biul cu \u0219coala de Taekwondo a so\u021bului s\u0103u, \u0219coal\u0103 care a reu\u0219it s\u0103 scoat\u0103 \u0219i campioni.<\/p>\n

Pentru c\u0103 succesul nu se m\u0103soar\u0103 \u00een profit c\u00e2t \u00een ceea ce aduce \u00een via\u021ba comunit\u0103\u021bii, \u0218coala de Balet Veronica \u00eenseamn\u0103 de fapt mult mai mult dec\u00e2t lec\u021biile de balet \u0219i cele dou\u0103 spectacole anuale care \u00eencap tot mai greu \u00een singura sal\u0103 de spectacole pe care o poate oferi ora\u0219ul. Desigur, a mai \u00eensemnat \u0219i lupta surd\u0103 cu mentalit\u0103\u021bi \u00eemb\u00e2csite sau cu adul\u021bi care adapta\u021bi la sistemul pe care nu-l pot schimba nu mai reu\u0219esc s\u0103 disting\u0103 tarele atitudinale pe care copiii lor le preiau prin simpla imersiune \u00een mediu. Peste timp \u00eens\u0103, r\u0103m\u00e2n realiz\u0103rile, nu lupta, astfel c\u0103 ceea ce a r\u0103mas sunt orele de educa\u021bie artistic\u0103 prin dans, muzic\u0103 \u0219i pictur\u0103 oferite pro bono \u00een unele \u0219coli \u0219i gr\u0103dini\u021be (sigur, \u0219i nodul \u00een g\u00e2t al umilin\u021bei refuzului uneori), taberele de var\u0103 unde copiii fac art\u0103, dans, drume\u021bii, sport \u2013 taekwondo, tirolian\u0103, \u00eenot \u2013 cunoa\u0219tere prin spirit de echip\u0103 \u0219i convie\u021buire civilizat\u0103. \u00censeamn\u0103 un model de educa\u021bie cobor\u00e2t parc\u0103 dintr-o prelegere a lui Sir Ken Robinson, prin care copiii afl\u0103 c\u0103 nu exist\u0103 \u00eenv\u0103\u021bare f\u0103r\u0103 bucurie dar nici f\u0103r\u0103 efort \u0219i disciplin\u0103, c\u0103 \u00eenv\u0103\u021barea nu este despre acumulare ci despre explorare \u0219i dezvoltare. Model care armonizeaz\u0103 trupul \u0219i mintea \u0219i \u00een care poate fi descoperit\u0103 pl\u0103cerea pentru efort \u0219i disciplin\u0103; aceasta ar trebui s\u0103 fie dotarea-standard a copiilor pe care-i educ\u0103m \u2013 \u00eencrederea \u00een sine, pasiunea \u0219i ambi\u021bia, \u021binuta moral\u0103 a\u0219ezat\u0103 pe funda\u021bia stabil\u0103 a lucrului bine f\u0103cut, indiferent de contextul \u00een care evoluezi \u0219i uneori chiar \u00een ciuda acestui context.<\/p>\n

\u00centr-un sistem de educa\u021bie sufocat de terminologie referitoare la reform\u0103, ideea e mult mai simpl\u0103 \u0219i mai adev\u0103rat\u0103 dec\u00e2t \u00een documentele reformatoare \u2013 schimbarea se produce, de fapt, de jos \u00een sus, de la fiecare individ ce decide s\u0103-\u0219i asume dificila dar inspiratoarea responsabilitate a actului de educa\u021bie. Educa\u021bia nu \u00eenseamn\u0103 \u00een primul r\u00e2nd strategii \u0219i politici ci aderarea motivat\u0103 la un ideal, la o inten\u021bie clar definit\u0103 \u0219i asumat\u0103 de a modela vie\u021bi, de a trimite ceva din tine viitorului, prin cei pe care-i \u00eempingi spre via\u021b\u0103. Acolo unde e\u0219ti. Acele vie\u021bi pe care le intersecteaz\u0103 drumul t\u0103u. Educa\u021bia nu mai poate fi despre catalogul de sub bra\u021b \u0219i zidul catedrei care desparte dou\u0103 tabere de multe ori beligerante. Educa\u021bia ar trebui s\u0103 devin\u0103 puterea de a oferi un vis \u0219i de-a lumina calea pentru modelarea acestui vis \u00eentr-o realitate care poate lua at\u00e2tea forme c\u00e2te individualit\u0103\u021bi implicate \u00een acest proces amplu, laborios \u0219i creativ. Educa\u021bia nu \u00eenseamn\u0103 bog\u0103\u021bie curricular\u0103, \u00een vremuri \u00een care preg\u0103tim ace\u0219ti copii pentru profesii care poate \u00eenc\u0103 nici nu exist\u0103, c\u00e2t bucuria de a munci pentru a cl\u0103di, prin munc\u0103 grea, o alt\u0103 bucurie \u2013 cea a devenirii. Extrapol\u00e2nd povestea unei \u0219coli de vis \u00eent-un or\u0103\u0219el mort de provincie pr\u0103fuit\u0103, a educa ar trebui s\u0103 \u00eensemne a planta \u00een mintea \u0219i sufletul copiilor bucuria muncii \u0219i a rezultatului, a aprinde o lumin\u0103 \u0219i a te \u00eengriji ca aceasta s\u0103 creasc\u0103, a ar\u0103ta c\u0103 gre\u0219eala nu e dec\u00e2t o inevitabil\u0103 treapt\u0103 c\u0103tre reu\u0219it\u0103 \u0219i c\u0103 efortul nu e niciodat\u0103 prea mare c\u00e2nd prive\u0219ti \u00eenainte \u0219i departe. Pentru orice copil.<\/p>\n

\u0218i, da, educa\u021bia poate fi \u0219i chiar ar trebui s\u0103 fie obiectul unei reforme. Alt fel de reform\u0103.<\/p>\n<\/div>\n

\n