{"id":105,"date":"2024-04-01T07:40:47","date_gmt":"2024-04-01T07:40:47","guid":{"rendered":"https:\/\/niramart.com\/revista-magazine\/cuvant-comunicare-vorbire-scenica-de-otilia-huzum\/"},"modified":"2024-04-01T07:40:47","modified_gmt":"2024-04-01T07:40:47","slug":"cuvant-comunicare-vorbire-scenica-de-otilia-huzum","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/niramart.com\/revista-magazine\/cuvant-comunicare-vorbire-scenica-de-otilia-huzum\/","title":{"rendered":"CUV\u00c2NT, COMUNICARE, VORBIRE SCENIC\u0102 de Otilia Huzum"},"content":{"rendered":"
\n
\n
\n
\n
\n

CUV\u00c2NT, COMUNICARE, VORBIRE SCENIC\u0102 de Otilia Huzum<\/a><\/h1>\n<\/div>\n
Jan<\/span> 27<\/span>2016<\/span><\/div>\n<\/header>\n

 <\/span> <\/span><\/p>\n

\n
\n

\u00cen studiul ce urmeaz\u0103 voi aborda ideea de Euroregiune Siret-Prut-Nistru \u00een viziunea omului de teatru, mai precis din punctul de vedere al actorului \u015fi al pedagogului preocupat de \u00een\u0163elegerea \u015fi perfec\u0163ionarea comunic\u0103rii mesajului scenic prin intermediul cuv\u00e2ntului rostit, cu toat\u0103 complexitatea ce o implic\u0103. \u00cen oricare context \u015fi \u00een oricare domeniu limbajul este propriu oamenilor, c\u0103ci prin intermediul lui \u00ee\u015fi exprim\u0103 ideile \u015fi st\u0103rile suflete\u015fti. \u00cenc\u0103 din cele mai vechi timpuri, oamenii au comunicat, sub diferite forme, \u00een vederea unei bune colabor\u0103ri, dar \u00een\u0163elegerea exact\u0103 a ap\u0103rut abia atunci c\u00e2nd dialogul s-a realizat prin intermediul cuv\u00e2ntului. Cu c\u00e2t exprimarea era mai clar\u0103, cu at\u00e2t \u00een\u0163elegerea devenea mai u\u015foar\u0103. Odat\u0103 cu evolu\u0163ia sa, omul acord\u0103 o aten\u0163ie deosebit\u0103 acestui mod de comunicare \u015fi \u00eencepe a-l perfec\u0163iona. Privind comunicarea din perspectiva problematicii Euroregiunii Siret-Prut-Nistru situa\u0163ia devine mult mai actual\u0103 datorit\u0103 faptului c\u0103, \u00een tot acest spa\u0163iu, exist\u0103 un punct comun vital limba<\/em><\/strong>. Istoria ne-a demonstrat c\u0103 originile unul neam nu pot fi anulate, tradi\u0163ia, indiferent de rigorile suferite, nu dispare, iar esen\u0163a se transmite \u015fi r\u0103m\u00e2ne peste timp.<\/p>\n

C\u00e2teva p\u0103reri despre prezenetul \u015fi viitorul artei teatrale<\/strong><\/p>\n

Tr\u0103im \u00eentr-o lume agitat\u0103. Avem impresia c\u0103 tot ce se anun\u0163\u0103 \u015fi se prezint\u0103 ca noutate \u00een faptele prezentului sunt \u00eentruchip\u0103ri ale unor aspira\u0163ii pline de con\u0163inut. Tr\u0103im \u00eentr-un timp al globaliz\u0103rii, al confrunt\u0103rilor omului cu problemele civiliza\u0163iei la \u00eenceputul mileniului III. Pe de o parte, trebuie s\u0103 ne adapt\u0103m, nu cu u\u015furin\u0163\u0103, unor etape de dezvoltare extraordinar\u0103 a progresului tehnico-\u015ftiin\u0163ific, creatorul unei mari produc\u0163ii de bunuri materiale, caracteristic\u0103 a societ\u0103\u0163ii de consum, iar pe de alt\u0103 parte, trebuie s\u0103 g\u0103sim solu\u0163ii unor situa\u0163ii de criz\u0103 care pot ap\u0103rea \u00een plan social ori de c\u00e2te ori via\u0163a economic\u0103 \u015fi spiritul democratic nu tr\u0103iesc \u00eempreun\u0103, motiv din cauza c\u0103ruia oamenii de art\u0103, creatorii, nu g\u0103sesc echilibrul \u015fi atmosfera benefic\u0103 pentru propria exprimare ne\u00eengr\u0103dit\u0103. Genera\u0163ia noastr\u0103 tr\u0103ie\u015fte \u015fi se maturizeaz\u0103, ca timp istoric, la o mare r\u0103scruce de drumuri, \u00een spa\u0163iul c\u0103rora se \u00eent\u00e2lnesc \u015fi se interp\u0103trund concepte, teme, idei \u015fi valori ale tradi\u0163iei \u015fi prezentului, iar viitorul este cel care p\u0103trunde \u00een plin\u0103 for\u0163\u0103 cu toate semnalele lui \u00een \u00eentreaga noastr\u0103 g\u00e2ndire \u015fi sim\u0163ire prin intermediul fiec\u0103rui eveniment declan\u015fat. ,,N-ai nevoie s\u0103 te limitezi a fi ceea ce e\u015fti. Po\u0163i ac\u0163iona sau po\u0163i tr\u0103i \u015fi altfel. \u015eirul r\u0103spunsurilor tale poten\u0163iale \u00een raport cu schimbarea este mai bogat dec\u00e2t crezi\u201d[1]<\/a>. \u00cen acest sens, am convingerea c\u0103, \u00eentr-o perioad\u0103 cu profunde schimb\u0103ri, omului de art\u0103 \u00eei revine marea sarcin\u0103 de a g\u0103si ,,n<\/em><\/strong>\u201d forme de comunicare \u00een vederea transmiterii unui mesaj, a dezv\u0103luirii fr\u0103m\u00e2nt\u0103rilor unei genera\u0163ii \u015fi a face cunoscute dorin\u0163ele \u015fi aspira\u0163iile unui neam.<\/p>\n

Unificarea \u0163\u0103rilor europene nu se poate realiza doar din punct de vedere economic, politic \u015fi administrativ. O deosebit\u0103 importan\u0163\u0103 o reprezint\u0103 activitatea cultural\u0103 sub oricare form\u0103 ar fi ea, deoarece arta a reprezentat dintotdeauna o punte de leg\u0103tur\u0103 \u00eentre diferite civiliza\u0163ii. Prin acest schimb s-a realizat o l\u0103rgire a repertoriului comportamental al speciei umane \u015fi a concep\u0163iei despre posibilit\u0103\u0163ile de impact ale publicului \u00een crea\u0163ia artistic\u0103. Euroregiunea Siret-Prut-Nistru are importan\u0163a ei \u00een spa\u0163iul european deoarece din perspectiva necesit\u0103\u0163ii schimbului de experien\u0163\u0103 \u00eentre Rom\u00e2nia \u015fi Republica Moldova, se poate contura o real\u0103 unitate cultural\u0103. Consider imperios necesar p\u0103strarea identit\u0103\u0163ii na\u0163ionale, c\u0103ci leg\u0103tura \u00eentre cele dou\u0103 \u0163\u0103ri este mai mult dec\u00e2t evident\u0103. Acest lucru nu implic\u0103 o anulare sau o subapreciere a influen\u0163elor culturale provenite din alte regiuni, dar insist pentru consevarea valorilor tradi\u0163ionale care ne individualizeaz\u0103 \u015fi ne definesc ca o entitate cu istorie, cu valoare \u015fi cu recunoa\u015ftere. Poten\u0163ialul cultural rom\u00e2nesc fie el din partea dreapt\u0103 sau din partea st\u00e2ng\u0103 a Prutului r\u0103m\u00e2ne m\u0103rturie a unei civiliza\u0163ii care are la baz\u0103 acela\u015fi fundament. Important r\u0103m\u00e2ne \u00eens\u0103\u015fi ceea ce promov\u0103m noi astazi ca valoare deaorece a\u015fa cum prezicea sumbru istoricul de art\u0103 italian Giulio Carlo Argan ,,Proliferarea societ\u0103\u0163ii de consum \u00eenseamn\u0103 sf\u00e2r\u015fitul artei\u201d[2]<\/strong><\/a><\/em>. Cu alte cuvinte, supravie\u0163uirea este posibil\u0103 doar prin \u00eentoarecerea la origini, prin valorificarea \u015fi reactualizarea lor permanent\u0103 cu scopul de a con\u015ftientiza, de a promova \u015fi de a eviden\u0163ia patrimoniului cultural specific indiferent de loc, timp \u015fi spa\u0163iu.( mai ales c\u0103 regiunea Siret-Prut-Nistru ofer\u0103 aceast\u0103 posibilitate).<\/p>\n

\n

\n

Vorbirea- factor decisiv \u00een comunicarea artistic\u0103<\/strong><\/p>\n

Pentru un studiu eficient \u00een domeniul artei actorului, studentul trebuie s\u0103-\u015fi raporteze preg\u0103tirea, efectuat\u0103 \u00een institu\u0163iile de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, la o program\u0103 bine stabilit\u0103, bazat\u0103 pe criterii de cercetare, de descoperire, de \u00eenv\u0103\u0163are, de con\u015ftientizarea \u015fi dezvoltarea aptitudinilor \u015fi de realizarea sintezei \u00eentre numeroasele discipline reg\u0103site \u00een domeniul studiat; dup\u0103 cum bine se \u015ftie, arta actorului \u015fi arta spectacolului de teatru reune\u015fte, \u00een complexitatea sa, toate celelalte arte. Av\u00e2nd ca element comun limba <\/em>se poate crea un parteneriat pedagogic \u00eentre institu\u0163iile de specialitate din Republica Moldova \u015fi Rom\u00e2nia, cu scopul cunoa\u015fterii \u015fi promov\u0103rii sistemului de valori existent de ambele \u0163\u0103ri. No\u0163iunea de educa\u0163ie artistic\u0103, \u00een ceea ce prive\u015fte arta actorului este vast\u0103, dar \u00een acest referat voi face o analiz\u0103 strict\u0103 a disciplinei teoretico-practice numit\u0103 tehnica vorbirii<\/em>. Studiul propune eviden\u0163ierea unor reguli fundamentale care stau la baza activit\u0103\u0163ii artistice \u015fi ajut\u0103 la perfec\u0163ionarea studentului din perspectiva \u00een\u0163elegerii exacte a scopului urm\u0103rit (perfec\u0163ionarea vorbirii scenice), a metodelor folosite, a principiilor \u015fi mijloacelor de lucru, a valorific\u0103rii lor, a finalit\u0103\u0163ii muncii depuse \u015fi a \u00een\u0163elegerii depline a fenomenelor de predare-\u00eenv\u0103\u0163are-evaluare-aplicare \u015fi verificarea tuturor cuno\u015ftin\u0163elor \u00een activitatea practic\u0103.<\/p>\n

Pornesc \u00een cercetare prin a eviden\u0163ia existen\u0163a unor astfel de preocup\u0103ri \u00eenc\u0103 de pe vremea lui Cicero, care scria: ,,Dac\u0103 nu depinde de noi s\u0103 avem un glas frumos, depinde de noi \u00eens\u0103 s\u0103-l cultiv\u0103m \u015fi s\u0103-l fortific\u0103m; s\u0103 studiem toate treptele, de la sunete groase p\u00e2n\u0103 la cele mai \u00eenalte\u201d[3]<\/a>. Primii profesori de retoric\u0103 sunt semnala\u0163i la greci, c\u00e2nd, \u00een a doua jum\u0103tate a sec. V \u00ee. Hr., Socrate \u00ee\u015fi instruia discipolii \u00een sensul st\u0103p\u00e2nirii unui discurs limpede \u015fi logic, iar \u00een sec. IV \u00ee. Hr., Demostene, celebru nu doar pentru arta cu care \u00ee\u015fi elabora \u015fi expunea cuv\u00e2nt\u0103rile, ci \u015fi pentru rostirea aleas\u0103 a versurilor scriitorilor Sofocle \u015fi Euripide, fusese ucenic al actorului Stayrus. Cu timpul, studiul dic\u0163iunii, \u00een \u015fcolile de teatru, devine \u015ftiin\u0163a rostirii corecte a cuv\u00e2ntului, care ne \u00eenva\u0163\u0103 cum putem valorifica exact con\u0163inutul logic al no\u0163iunilor desprinse dintr-un text dramatic, spre a-l putea, ulterior, \u00eenf\u0103\u0163i\u015fa publicului sub forma unui mesaj credibil. Importan\u0163a dic\u0163iunii \u00een activitatea de crea\u0163ie este studiat\u0103 \u015fi de Konstantin Stanislavski, preocupat de rolul pe care-l are vorbirea scenic\u0103 ,,Privind \u00een urm\u0103, am \u00een\u0163eles c\u0103 multe din metodele mele anterioare de joc sau neajunsurile, cum erau de pild\u0103: \u0163inuta corpului, lipsa st\u0103p\u00e2nirii de sine, caracterul artificial al jocului, conven\u0163ionalismul, ticul, tracul, \u00eenfloriturile vocale, patosul actoricesc, se ivesc foarte des pentru c\u0103 eu nu sunt st\u0103p\u00e2n pe dic\u0163iune, care \u00eemi poate da ce \u00eemi trebuie \u015fi poate s\u0103 exprime ceea ce tr\u0103ie\u015fte \u00een interior\u2026 vorbirea cotidian\u0103, simpl\u0103 \u015fi trivial\u0103 este inadmisibil\u0103 pe scen\u0103; c\u0103 a putea vorbi simplu \u015fi frumos este o adev\u0103rat\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103 care trebuie s\u0103 aib\u0103 legile sale\u201d[4]<\/a>. Pledoaria sa ne atrage aten\u0163ia c\u0103 a \u015fti s\u0103 vorbe\u015fti \u00eenseamn\u0103 a \u015fti s\u0103 exprimi exact ce sim\u0163i \u015fi ce g\u00e2nde\u015fti f\u0103r\u0103 a pierde firul ideilor \u015fi, implicit, a transmite \u015fi a emo\u0163iona prin sinceritatea expunerii. Dic\u0163iunea, gestul \u015fi fizionomia sunt mijloace de convingere pe care trebuie s\u0103 le st\u0103p\u00e2neasc\u0103 un vorbitor des\u0103v\u00e2r\u015fit, iar scopul lui nu este de a-l seduce pe spectator, ci de a \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi fapte \u015fi idei. \u00cen sus\u0163inerea acestor afirma\u0163ii, psihotehnica propus\u0103 de el aduce \u00een prim-plan un sistem de mijloace necesare antren\u0103rii \u015fi dezvolt\u0103rii aptitudinor creatoare ale actorului, \u00een vederea ob\u0163inerii \u015fi p\u0103str\u0103rii emo\u0163iei scenice \u015fi tinderea c\u0103tre arta tr\u0103irii scenice.<\/em> Nu este de ajuns ca un actor s\u0103 simt\u0103, el trebuie s\u0103 \u015fi exteriorizeze, cu alte cuvinte, exist\u0103 o str\u00e2ns\u0103 interdependen\u0163\u0103 \u00eentre via\u0163a interioar\u0103 a artistului \u015fi manifest\u0103rile lui exterioare, deoarece arta nu se poate crea \u00een interiorul fiin\u0163ei umane pentru a r\u0103m\u00e2ne acolo. Crea\u0163ia devine art\u0103 \u015fi poate fi recunoscut\u0103 doar \u00een momentul apari\u0163iei \u00een fa\u0163a publicului, altfel este inexistent\u0103. Despre munca unui actor nu se poate spune c\u0103 are un moment terminus; ea continu\u0103 pe tot parcursul vie\u0163ii. Efortul actorului \u00een vederea descoperirii \u015fi autodescoperirii se prelunge\u015fte dincolo de scen\u0103, \u00een via\u0163a de zi cu zi, unde studiaz\u0103 evenimentele, reac\u0163iile oamenilor \u015fi felul lor de a se comporta \u00een anumite situa\u0163ii, cu scopul de a extrage, mai t\u00e2rziu, din diversitatea de informa\u0163ii doar pe acelea care se potrivesc personajului aflat in studiu.<\/p>\n

Etapele studiului vorbii scenice<\/strong><\/p>\n

Realizarea unui personaj este un proces complex, \u00een interiorul c\u0103ruia ac\u0163iunea \u00ee\u015fi are importan\u0163a ei. A nu se \u00een\u0163elege prin acest lucru doar simpla mi\u015fcare fizic\u0103, gestul sau atitudinea. Exist\u0103 dou\u0103 tipuri de ac\u0163iune: interioar\u0103 \u015fi exterioar\u0103. Din cea exterioar\u0103 face parte \u015fi cuv\u00e2ntul rostit, care aduce o \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 de idei, de semnifica\u0163ii \u015fi de sentimente \u015fi este numit\u0103 tehnica vorbirii<\/em>. Pronun\u0163ia, valoarea cuv\u00e2ntului \u015fi nuan\u0163area lui \u00een vederea red\u0103rii corecte a mesajului propus reprezint\u0103 o parte a tehnicii actorice\u015fti care se descoper\u0103 \u00een timp \u015fi printr-o preocupare permanent\u0103 fa\u0163\u0103 de dezvoltarea \u015fi perfec\u0163ionarea aparatului de vorbire. ,,Numai printr-un control riguros \u015fi o munc\u0103 perseverent\u0103, actorul va putea atinge culmile artistice \u00een care tehnica se tranform\u0103 \u00een m\u0103iestrie, iar me\u015fte\u015fugul \u00een art\u0103 .\u201d[5]<\/a><\/p>\n

Pentru ca tehnica s\u0103 devin\u0103 o a doua natur\u0103 \u00een modul de exprimare verbal\u0103 a unui actor, studiul teoretic se cere a fi verificat \u00een practic\u0103 \u00een cadrul experien\u0163elor personale. Dup\u0103 tematica propusa, studiul poate fi evaluat astfel:<\/p>\n

    \n
  1. Elemente fundamentale ale tehnicii vorbirii scenice:<\/li>\n<\/ol>\n

    – \u00eensu\u015firea corect\u0103 \u015fi con\u015ftient\u0103 a respira\u0163iei costo-diafragmatice<\/p>\n

    – pronun\u0163area corect\u0103 a vocalelor \u015fi consoanelor<\/p>\n

    -coordonarea \u00eentre respira\u0163ie, vorbire \u015fi mi\u015fcare<\/p>\n

    – frazarea logic\u0103<\/p>\n

    – pauzele \u00een arta rostirii scenice<\/p>\n

      \n
    1. b) Criterii de analiz\u0103 a unui text dramatic:<\/li>\n<\/ol>\n

      – text dramatic-transpunere scenic\u0103 (interpretare)<\/p>\n

      – improviza\u0163ia \u00een vorbire -compozi\u0163ia de voce (rolul imagina\u0163iei \u00een ac\u0163iunea verbal\u0103)<\/p>\n

      – personaj- modalit\u0103\u0163i de abordare a vorbirii expressive (rostire monoliterar\u0103 \u2013nazal\u0103,<\/p>\n

      con\u015ftient lucrat\u0103, ca surs\u0103 de comic)<\/p>\n

      – arta vorbirii scenice aplicat\u0103 interpret\u0103rii personajelor din basm, a celor din teatrul de<\/p>\n

      p\u0103pu\u015fi \u015fi marionete, exerci\u0163ii de imagina\u0163ie vocal\u0103-improviza\u0163ie cu vocea<\/p>\n

        \n
      1. c) Exerci\u0163iu aplicat pe texul dramatic:<\/li>\n<\/ol>\n

        – tehnica alc\u0103tuirii repertoriului<\/p>\n

        – analizarea unui text dramatic din punct de vedere al dificult\u0103\u0163ilor impuse de dificul-<\/p>\n

        t\u0103\u0163ile de tehnic\u0103 \u015fi interpretare vocal\u0103 a personajului aflat \u00een lucru<\/p>\n

        Concluzii<\/strong><\/p>\n

        Tehnica vorbirii scenice, o disciplin\u0103 c\u0103reia, \u00een ziua de ast\u0103zi, nu i se mai acord\u0103 destul aten\u0163ia cuvenit\u0103, reprezint\u0103 o form\u0103 complex\u0103 care contribuie, prin multitudinea de informa\u0163ii \u015fi exerci\u0163ii oferite, la conturarea \u015fi completarea emisie vocale artistice. Ea apare atunci c\u00e2nd exist\u0103 un echilibru \u00eentre instrument \u015fi executant, adic\u0103 \u00eentre voce, rostire, simplitate, naturale\u0163e \u015fi frumuse\u0163ea red\u0103rii cuv\u00e2ntului; c\u0103ci scris sau sonor, ca mijloc de realizare scenic\u0103, cuv\u00e2ntul este reprezentantul cel mai concret al g\u00e2ndului omenesc, transmi\u0163\u00e2nd viziuni interioare \u015fi fiind purt\u0103tor de idei, iar for\u0163a ac\u0163iunii sale const\u0103 tocmai \u00een utilizarea sa clar\u0103, natural\u0103 \u015fi expresiv\u0103.<\/p>\n

        Vorbirea scenic\u0103, indiferent de timp \u015fi spa\u0163iu, (incluz\u00e2nd \u015fi Euroregiunea Siret-Prut-Nistru) face parte dintr-un \u00eentreg, cu referire la toat\u0103 munca de elaborare a actului artistic de conturare a personajului, iar st\u0103p\u00e2nirea corect\u0103 a tehnicii vorbirii ajut\u0103 pe actor la desprinderea, \u00een mod con\u015ftient, de limitele vorbirii sale proprii \u015fi ofer\u0103 posibilitatea unei rostiri care s\u0103 particularizeze sau s\u0103 definesc\u0103 mai bine personajul interpretat. P\u00e2n\u0103 la realizarea acestui lucru, munca actorului cu sine \u00eensu\u015fi reprezint\u0103 un studiu \u00eendelungat \u00een vederea descoperirii \u015fi asimil\u0103rii mecanismului ce st\u0103 la baza func\u0163ion\u0103rii organice a acestui proces cu toate rigurozit\u0103\u0163ile ce se impun.<\/p>\n

        Toate aceste reguli \u015fi moduri de a surprinde importan\u0163a comunic\u0103rii scenice prin intermediul cuv\u00e2ntului rostit le descoperim \u00een munca actorului ce-\u015fi desf\u0103\u015foar\u0103 activitatea \u00een oricare spa\u0163iu, inclusiv \u00een cel al Euroregiunii Siret-Prut-Nistru, deoarece mijloacele \u015fi principiile la care se raporteaz\u0103 artistul, \u00een des\u0103v\u00e2r\u015firea artei sale, sunt universale.<\/p>\n

        [1]<\/a> Victor Ernest Ma\u015fek, Arta viitorului<\/em>, Editura Meridiane, Bucure\u015fti, 1979, pag. 39<\/p>\n

        [2]<\/a>Giulio Carlo Argan, apud Victor Ernest Ma\u015fek, op. cit. pag. 231<\/p>\n

        [3]<\/a>Cicero, apud Anca Livescu, Despre dic\u0163iune<\/em>, Editura \u015etiin\u0163ific\u0103, Bucure\u015fti, 1965, pag. 12<\/p>\n

        [4]<\/a> Konstantin Stanislavski, Via\u0163a mea \u00een art\u0103<\/em>, traducere de I. Flavius \u015fi N. Negrea, Editura Cartea Rus\u0103, Bucure\u015fti, 1955, pag. 361<\/p>\n

        [5]<\/a> Sandina Stan, Arta vorbirii scenice<\/em>, Editura Didactic\u0103 \u015fi Pedagogic\u0103, Bucure\u015fti, 1972, pag. 7<\/p>\n

        \n

        Bibliografie<\/strong> <\/strong><\/p>\n

        Brook, Peter – Spa\u0163iul gol<\/em>, traducere de Marian Popescu, Editura Unitext, Bucure\u015fti, 1997<\/p>\n

        Cojar, Ion – O poetic\u0103 a artei actorului<\/em>, Editura Paidea, Bucure\u015fti, 1998<\/p>\n

        Leon, Aurel – Destinul unui artist \u015etefan Ciobot\u0103ra\u015fu<\/em>, Editura Junimea, Ia\u015fi, 1973<\/p>\n

        Livescu, Anca – Despre dic\u0163iune<\/em>, Editura \u015etiin\u0163ific\u0103, Bucure\u015fti, 1965<\/p>\n

        Ma\u015fek, Victor Ernest – Arta viitorului<\/em>, Editura Meridiane, Bucure\u015fti, 1979<\/p>\n

        Silvestru, Valentin – Personajul \u00een teatru<\/em>, Editura Meridiane, Bucure\u015fti, 1966<\/p>\n

        Stan, Sandina – Arta vorbirii scenice, <\/em>Editura Didactic\u0103 \u015fi Pedagagic\u0103,<\/p>\n

        Bucure\u015fti, 1972<\/p>\n

        Stanislavski, Konstantin – Munca actorului cu sine \u00eensu\u015fi<\/em>, traducere de Lucia Demetrius \u015fi Sonia Filip, Editura de Stat pentru Literatur\u0103 \u015fi Art\u0103, Bucure\u015fti, 1951<\/p>\n

        Stanislavski, Konstantin \u2013 Via\u0163a mea \u00een art\u0103<\/em>, traducere de I.Flavius \u015fi N. Negrea, Editura Cartea Rus\u0103, Bucure\u015fti, 1955<\/p>\n

        Tonitza-Iordache, Michaela, Banu, George – Arta teatrului,<\/em> Editura Nemira, Bucure\u015fti, 2004<\/p>\n

        Vianu, Tudor – Scrieri despre teatru,<\/em> Editura Eminescu, Bucure\u015fti, 1977<\/p>\n

        Vianu, Tudor – Estetica<\/em>, Editura Orizonturi, Bucure\u015fti, 2000<\/p>\n

         <\/p>\n

        Otilia Huzum<\/strong><\/p>\n

        Actri\u0163\u0103 Teatrul ,,V. I. Popa\u201d B\u00e2rlad, doctor \u00een Teatrologie, Rom\u00e2nia<\/strong><\/p>\n

        articol Cuv\u00e2nt, comunicare, vorbire scenic\u0103<\/em>, \u00een cadrul sec\u0163iei Euroregiunea Siret-Nistru-Prut<\/em>, volumul X, Editura Tehnopress, Ia\u015fi, 2012<\/strong><\/p>\n<\/div>\n

        \n