Eduard Vicentiu
Sunt putine carti despre care imi place sa scriu. In general sunt deceptionat de titlurile care sunt prezentate publicului in sunet de trambita pentru ca stiu ca nu-mi vor trezi nicio placere intelectuala. Aceleasi clisee sunt reluate la infinit: urmariri politiste, sex, coruptie, conspiratii, dragoste ieftina si devaluata, retete pentru o viata optima si pentru succesul in capitalism. Am impresia ca traim intr-un anotimp al echivalentei generale in care totul este prezentat, trait, experimentat si inteles la fel. Giovanni Papini zace expus in librariile Diverta langa Danielle Steel. Eliade, imbracat intr-o coperta comerciala, sta langa Dan Brown. Toti autorii, abordand totul, sunt pusi la aceeasi inaltime.
Totul trebuie, din timpuri stravechi, sa se transforme in final intr-o afacere, dar nicicand mentalitatea castigului n-a fost mai obscen insuflata mintii colective. Placerea cititului este astfel bombardata intens de imensa masinarie capitalista care, maximizand beneficiile, trateaza cititorii exclusiv ca pe niste potentiali cumparatori. “Toti suntem targeturi pentru supermarketuri”, declara Deliric intr-un exces creativ surprinzator in randul bransei rap-ului romanesc. Publicitatea nu se limiteaza la a ne umple subconstientul cu imagini susceptibile tranzactiilor financiare, ea ne si educa in acest spirit. Cine nu s-a simtit atras de 50 de umbre ale lui Grey, de Codul lui Da Vinci sau de Moartea subita? Dincolo de calitatea literara a acestor produse, societatea este influentata pentru a cumpara ceea ce i se sugereaza ca fiind bun printr-o miscare masiva a tuturor elementelor capitaliste care inglobeaza toate straturile sociale si care inspira toate activitatile. Pare deci evident ca liberul arbitru sa se simta anihilat si redus la un puls nesemnificativ, si asta se intampla si in literatura.
Panorama este dezolanta, si fara a cadea intr-un deprimism banal, putem afirma ca exista totusi edituri care pariaza diferit intr-un moment istoric in care se pare ca totul se masoara in castiguri.
Acesta este cazul editurii spaniole Niram Art, care in decursul acestui an va intra pe piata romaneasca. O va face cu nuvela Cantecul Walkiriei, al scriitoarei Barbara Pastor, care reprezinta o remarcabila colectie de genuri literare intr-o singura carte. Asa cum am mentionat, in literatura contemporana, se reiau, intr-o simulare a vechilor succese, toate marile genuri. De cele mai multe ori lucrurile nu mai reprezinta nicio surpriza, pentru ca toate temele au fost epuizate prin excesul expunerii. Nici romanele politiste, nici nuvelele de dragoste, nici science-fiction nu mai aporteaza nimic nou, cu toate acestea, literatura n-a fost nicicand atat de bogata. Cantecul Walkiriei inglobeaza toate aceste subiecte in stilul binecunoscut al Barbarei Pastor, care trateaza atat arhitectura fericirii, cat si misterul sau pasiunile omeneste, totul intr-o singura carte. Crime, organizatii secrete, afaceri necurate, psihologia sufletului, politica, religie, feminism au toate loc in aceasta excelenta nuvela situata in orasul Formentor, din insula Mallorca, vazuta din exterior precum un paradis in care totul este de vis.
Barbara Pastor reuseste sa capteze atentia cititorului de la prima pana la ultima pagina, oferind o literatura de calitate intrinseca marilor scriitori, ceea ce constituie o surpriza placuta din partea unei edituri, Niram Art, care promoveaza schimburile culturale intre Spania si Romania de mai bine de cinci ani.
Cartea, un succes in Spania, va fi prezentata in limba romana de-a lungul acestui an si cu siguranta va fi una dintre acele publicatii care vor ramane in mintea cititorului, fiind un exemplu in plus de literatura buna, care semnaleaza, evident, ca literatura nu s-a terminat, asa cum s-au grabit anumiti intelectuali sa afirme.